Eşecul votului de încredere împotriva cabinetului propus de Adrian Veştea este de aşteptat să adâncească perioada de instabilitate şi turbulenţe din România, în contextul în care ţara se confruntă în prezent cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, scrie The Associated Press.
Luni seara, parlamentarii români au respins noul guvern propus de premierul desemnat Adrian Veştea, care sperase să pună capăt crizei politice prelungite din ţară. Votul din Parlament a eşuat – cu 189 de voturi pentru şi 23 împotrivă – iar mai mult de jumătate dintre parlamentari s-au abţinut. Pentru adoptare erau necesare cel puţin 233 de voturi. Rezultatul adânceşte o criză politică ce dura de luni de zile şi care a început în luna mai, când un vot de neîncredere a răsturnat guvernul anterior
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat că l-a desemnat pe Veştea, membru de lungă durată al Partidului Naţional Liberal (PNL), pentru a încerca să formeze un guvern pe baza experienţei sale administrative anterioare. Veştea a fost a doua nominalizare a lui Dan pentru funcţia de prim-ministru, după ce candidatul său anterior, Eugen Tomac, nu a reuşit să prezinte un cabinet în termen de 10 zile, explică AP.
Într-un discurs adresat luni parlamentarilor, Veştea a afirmat că România traversează „o perioadă complexă” şi că există o „neîncredere între cetăţean şi stat”. Ţara se confruntă cu „provocări economice serioase, tensiuni sociale acumulate de-a lungul anilor, un context internaţional mai instabil şi mai riscant decât am cunoscut de multă vreme”, a spus el. „Dar, dincolo de toate acestea, cred că adevărata noastră problemă este altceva – o criză de încredere”, este citat Veştea de agenţia de presă.
Veştea a înaintat duminică Parlamentului programul său de guvernare şi lista miniştrilor. Însă Nicuşor Dan nu a consultat PNL-ul lui Veştea înainte de a-l nominaliza. Cabinetul propus de Veştea a fost susţinut de cel mai mare partid din Parlament, Partidul Social-Democrat (PSD), însă propriul său partid a refuzat să-l susţină, explică AP.
Luni, Veştea a purtat discuţii cu liderul partidului de opoziţie naţionalist de extremă dreapta, Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR), afirmând că este necesar să se rezolve „o criză fără precedent”. Liderul AUR, George Simion, a declarat după întâlnire că partidul său nu va susţine cabinetul lui Veştea, iar deputaţii AUR au părăsit Parlamentul înainte de vot. „De 35 de ani, în România, trădarea este la ordinea zilei şi a devenit, într-un fel, ceva obişnuit, parte din viaţa de zi cu zi”, a spus Simion într-un discurs ţinut în Parlament. „Cei din această sală care nu sunt trădători părăsesc această sală, care a devenit sinonimă cu trădarea”, a anunţat el.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, le-a spus jurnaliştilor înainte de încheierea votului că partidul său probabil nu va susţine un guvern minoritar şi l-a felicitat pe Veştea pentru că „a acceptat să intre în această luptă”.
„Sunt alţii care nici măcar nu au fost prezenţi la vot şi se comportă ca nişte moralişti”, a spus Grindeanu, „dar nu este treaba mea să-i judec”, a adăugat el.
Cristian Andrei, consultant politic din Bucureşti, afirmă că votul favorizează în mare măsură AUR, demonstrând că „partidele principale sunt incapabile să guverneze”. El prevede că criza politică se va prelungi. „Ne aşteaptă un drum anevoios în căutarea unei majorităţi, deoarece partidele pro-occidentale se află într-un conflict perpetuu”, a declarat el pentru The Associated Press. „Instabilitatea şi populismul câştigă din nou. Încrederea în politica mainstream este din nou victima”, a punctat analistul.
Preşedintele Dan va trebui acum să desemneze un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru. Dacă următorul prim-ministru desemnat nu reuşeşte să formeze un guvern, acest lucru ar putea declanşa alegeri anticipate. Următoarele alegeri generale sunt programate abia în 2028.
România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE şi o inflaţie galopantă. Când coaliţia a venit la putere în iunie 2025, a făcut din reducerea deficitului bugetar o prioritate, aminteşte AP în încheierea materialului său.
AGENŢIA FRANCE-PRESSE (AFP) relatează, la rândul său, că Parlamentul României l-a respins luni pe politicianul liberal Adrian Veştea pentru funcţia de prim-ministru desemnat, aceasta fiind „o nouă surpriză politică după luni de turbulenţe în această ţară membră a UE şi NATO, situată la graniţa cu Ucraina”, notează agenţia franceză de ştiri, care prezintă contextul în care au loc aceste evoluţii politice:
Desemnat de preşedinte, Veştea avea nevoie de 233 de voturi din ambele camere ale parlamentului pentru a forma un guvern, dar a obţinut doar 189, conform rezultatelor oficiale ale votului. Unii deputaţi au părăsit sala înainte de începerea votului, după o zi de dezbateri privind componenţa cabinetului propus de Veştea.
La începutul lunii mai, guvernul prim-ministrului liberal Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moţiuni de cenzură susţinută de centru-stânga şi extrema-dreapta.
După ce primul nou prim-ministru desemnat s-a retras, preşedintele României, Nicuşor Dan, l-a desemnat pe Veştea, un liberal în vârstă de 52 de ani, pe 14 iunie, pentru a forma următorul guvern.
Propriul partid al lui Veştea, condus de Bolojan, refuzase să-l susţină pe prim-ministrul desemnat, ameninţându-l cu excluderea din partid.
Veştea este un fost primar şi lider al administraţiei regionale, care a ocupat şi funcţia de ministru al dezvoltării naţionale.
El declarase anterior că va negocia cu „partidele politice democratice pro-occidentale” din parlament, în speranţa de a găsi o majoritate de guvernare. În perioada premergătoare votului de luni, el a purtat, de asemenea, discuţii cu AUR, cel mai mare partid de extremă dreaptă din ţară, critic faţă de UE.
După înfrângerea sa, el a arătat cu degetul spre AUR, care deţine 90 de locuri în parlament. „Am conştiinţa curată. Mi-am făcut datoria”, a declarat el reporterilor. „Cele 47 de zile fără guvern ne costă scump în fonduri europene, încredere şi timp pe care nu le vom mai recupera”, a adăugat el într-o postare pe Facebook. „Rămân convins că responsabilitatea ar trebui să primeze în faţa calculelor politice”, a adăugat Veştea.
Votul de neîncredere din luna mai, care a dus la căderea guvernului lui Bolojan, a avut loc după ce social-democraţii de centru-stânga (PSD) – cel mai mare partid politic din România – au părăsit coaliţia pro-UE şi s-au alăturat partidelor de extremă dreaptă pentru a vota împotriva guvernului.
Dan a exclus în repetate rânduri formarea unui guvern care să includă forţele de extremă dreaptă aflate în ascensiune.
Dan a fost ales preşedinte în urma unui scrutin reprogramat, în mai 2025, după anularea controversată a alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, pe fondul acuzaţiilor de interferenţă rusă, reaminteşte AFP.
AUR a declarat într-un comunicat la începutul acestei luni, când Veştea a fost numit prim-ministru desemnat, că nominalizarea sa „nu face decât să agraveze criza actuală” şi a solicitat organizarea de alegeri anticipate.
Guvernul de coaliţie al lui Bolojan, care a preluat puterea în iunie 2025, a adoptat măsuri de austeritate nepopulare, inclusiv majorarea impozitelor, pentru a combate un deficit bugetar care devenise cel mai mare din Uniunea Europeană.
Preşedintele va trebui acum să propună un alt prim-ministru, a declarat analistul Remus Ioan, fondatorul institutului de sondaje INSCOP Research. „O a doua respingere va declanşa opţiunea nucleară a unor alegeri anticipate”, a explicat el pe Facebook. Aceasta ar fi „o catastrofă pentru ţară, economie, companii şi veniturile populaţiei”, a adăugat Ioan. „Niciun partid, cu excepţia AUR, nu ar avea de câştigat de pe urma unor alegeri anticipate”, subliniază el.
