Experții, intervievați de Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina (HRMMU), prognozează că iarna care vine va fi grea pentru ucraineni, care se vor confrunta cu pene de curent de la 4 la 18 ore în fiecare zi, scrie Ukrainskaia Pravda.
„Iarna aceasta va fi foarte grea. Oamenii se vor confrunta probabil cu pene de curent regulate în întreaga țară. Orice noi atacuri, care vor duce la întreruperi mai durabile, pot avea consecințe catastrofale”, a declarat Daniel Bell, șeful HRMMU.
Consecințele atacurilor Rusiei vor fi durabile și necesită o abordare complexă. „Partenerii naționali și internaționali trebuie să își unească eforturile pentru a restabili infrastructura critică și pentru a-i trage la răspundere pe cei care au provocat pagubele”, a spus Bell.
Consecințele distrugerilor sunt mai grave iarna
În raport, consecințele pe termen lung ale atacurilor rusești au fost descrise pe baza rezultatelor vizitelor la instalațiile energetice, a interviurilor cu experți tehnici, reprezentanți ai companiilor energetice, localnici și oficiali.
S-a subliniat faptul că, în timpul iernii, consecințele distrugerii sistemului energetic ucrainean pot fi chiar mai grave decât în timpul verii, din cauza temperaturilor scăzute.
Experții, intervievați de HRMMU, afirmă că întreruperile de curent în timpul iernii vor dura între 4 și 18 ore în fiecare zi din cauza deficitului de generare a energiei electrice.
Până în iunie 2024, 73% dintre centralele termice au fost scoase din funcțiune. Dacă în iarna 2022-2023 atacurile rusești au vizat în principal instalațiile de transport al energiei electrice, instalațiile de producere a energiei electrice au devenit principala țintă începând din martie 2024.
Una dintre marile companii energetice la care face referire raportul afirmă că, în consecință, în 2024 au fost avariate de trei ori mai multe instalații de producere a energiei electrice decât în iarna 2022-2023.
UE consideră că pe Ucraina o așteaptă o iarnă dificilă din cauza faptului că sistemul său energetic a fost afectat de atacurile rusești, însă situația nu va fi catastrofală, mai scrie Ukrainskaia Pravda.
Europa va ajuta Ucraina să ţină „lumina aprinsă” în această iarnă cu ajutoare materiale şi financiare, ca urmare a distrugerii masive a centralelor electrice de către trupele ruse şi a avertismentului lansat joi de Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), care este îngrijorată şi de situaţia din Republica Moldova, relatează AFP, preluată de News.ro.
Cel mai sever test
„Sistemul energetic ucrainean a supravieţuit ultimelor două ierni (…), dar iarna aceasta va fi de departe cel mai sever test al său de până acum”, a avertizat directorul general al AIE, Fatih Birol, în cadrul unui briefing de presă susţinut la Bruxelles împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Şefa Executivului european se va deplasa vineri la Kiev pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski. „Prietenii noştri ucraineni au nevoie de ajutorul nostru pentru a menţine lumina aprinsă. Ucrainenii trebuie să rămână la căldură”, a insistat ea.
Uniunea Europeană va furniza încă 160 de milioane de euro ca ajutor umanitar şi infrastructuri energetice (panouri solare etc.), a spus ea, referindu-se la un pachet total de 2 miliarde de euro de la începutul invaziei ruse.
În urma pierderii a „mai mult de două treimi” din capacitatea de producţie de electricitate a Ucrainei, Agenţia a recomandat, într-un raport publicat joi, o duzină de soluţii urgente pentru repararea centralelor avariate, distruse sau ocupate de Rusia.
Una dintre cele mai urgente probleme de securitate energetică din lume
Situaţia din Ucraina „constituie astăzi una dintre cele mai urgente probleme de securitate energetică din lume”, avertizează agenţia cu sediul la Paris.
În special, AIE îndeamnă ţările europene să accelereze „livrarea de echipamente şi piese de schimb” pentru repararea centralelor electrice şi să crească capacitatea de import de electricitate şi gaze din Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte gazul, agenţia consideră că Slovacia, Ungaria şi Polonia ar trebui să colaboreze cu restul UE pentru a asigura sustenabilitatea „pe termen lung” a creşterilor de urgenţă ale capacităţii de export acordate după invazia rusă.
Raportul subliniază, de asemenea, necesitatea de a consolida „securitatea fizică şi informatică a infrastructurilor critice”, în special prin instalarea unei protecţii anti-drone pe centralele electrice.
Aceasta este o prioritate pentru ucraineni: „În fiecare zi, infrastructurile noastre energetice sunt atacate (…) Dacă nu avem protecţie, nu va exista niciun sfârşit (…) Noi le reparăm, ei le distrug”, a declarat joi pentru AFP Olha Ponomarchuk, care se ocupă de relaţiile internaţionale în cadrul Ministerului ucrainean al Energiei.
Înainte de invazia rusă, Ucraina se baza pe energia nucleară pentru jumătate din electricitatea sa, pe centralele pe cărbune pentru 23% şi pe centralele pe gaz pentru 9%.
AIE estimează că va costa „aproximativ 30 de miliarde de dolari” repararea pagubelor şi modernizarea reţelei electrice.
„Am înţeles că soluţia cea mai bună este să dezvoltăm mici staţii energetice” distribuite în întreaga ţară, a adăugat Ponomarchuk.
Şi Moldova este în pericol
În plină iarnă, cererea de energie electrică în Ucraina ar putea creşte până la 18,5 gigawaţi (GW), potrivit AIE. Ar lipsi atunci o capacitate de producţie de 6 GW – echivalentul consumului Danemarcei la vârful cererii.
În ceea ce priveşte încălzirea, au fost avariate 18 centrale termice şi electrice, 815 săli de cazane şi 354 de kilometri de conducte de încălzire urbană. Pagubele numai în acest sector sunt estimate la 2,4 miliarde de dolari.
În plus, AIE se teme că sfârşitul anunţat al tranzitului de gaze ruseşti către Ucraina până la sfârşitul anului 2024 ar putea face ca Moldova să rămână în întuneric şi frig.
Deşi mica ţară nu este expusă bombardamentelor ruseşti precum Ucraina, ea depinde de Rusia pentru două treimi din alimentarea sa cu energie electrică, deoarece principala centrală electrică pe gaz care o alimentează este situată în regiunea separatistă moldoveană pro-rusă Transnistria.
Raportul notează că oprirea tranzitului de gaze ruseşti prin Ucraina după 31 decembrie „creează o incertitudine semnificativă pentru livrările de gaze către regiunea Transnistria şi pentru securitatea electrică a Moldovei”.
La sfârşitul lunii august, Ucraina şi-a anunţat intenţia de a nu-şi reînnoi contractul cu Rusia până la 31 decembrie pentru a transporta gaz rusesc către Europa prin intermediul reţelei sale extinse de conducte.
O consolidare a interconexiunilor cu ţările europene „este esenţială pentru a sprijini securitatea energetică a Moldovei”, notează AIE. Construcţia unei a treia noi linii de înaltă tensiune între Moldova şi România a fost aprobată şi „ar trebui să fie operaţională în 2031”, după alte două linii planificate pentru 2025 şi 2027 (Vulcăneşti-Chişinău şi Bălţi-Suceava).
Dar pentru această iarnă, Moldova va depinde în principal de „generatoarele diesel şi stocurile de lemn de foc şi biocombustibili”.
Editor : Marina Constantinoiu
