La aproape trei ani de la începerea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, numeroşi ucraineni care se refugiaseră în faţa luptelor şi a bombardamentelor sunt forţaţi să se întoarcă în ţara lor, aflată în continuare în război, din cauza lipsei banilor, trage un semnal de alarmă vineri Crucea Roşie, potrivit AFP.

Criza financiară care loveşte întreg domeniul umanitar îi atinge astfel şi pe refugiaţii ucraineni, primiţi totuşi la începutul conflictului cu mai multă atenţie decât migranţii veniţi din alte părţi.

„Datele cele mai recente arată că dificultăţile financiare şi lacunele în accesul la asistenţă medicală determină numeroşi refugiaţi să se întoarcă acasă, nu pentru că vor asta, ci din necesitate”, subliniază într-un nou raport Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FICR).

„Oamenii ajung la un punct critic având de ales între dificultăţile exilului şi incertitudinea legată de revenirea în zone potenţial periculoase”, subliniază într-un comunicat Birgitte Bischoff Ebbsen, directoare regională a FICR pentru Europa.

„Fie că rămân, fie că pleacă, nevoile lor cresc şi necesită un sprijin durabil”, a insistat oficialitatea menţionată.

Studiul întocmit de Crucea Roşie se bazează pe o anchetă cuprinzând 3.200 de familii de refugiaţi din şase ţări europene şi 2.200 de familii care au revenit în Ucraina, notează AFP, citată de Agerpres.

Ajutoarele acordate refugiaţilor se diminuează, deși costul vieţii a continuat să crească

Potrivit datelor, puţin peste jumătate din refugiaţii care s-au întors în Ucraina au invocat legături familiale şi afective, 42% au declarat că au revenit ca să lucreze, 13% pentru a primi îngrijiri medicale, 10% au căutat să se formeze şi 9% au citat „constrângeri financiare în străinătate”.

Ajutoarele acordate refugiaţilor se diminuează chiar dacă costul vieţii a continuat să crească, subliniază FICR.

„Am văzut guverne care aplică directiva asupra protecţiei temporare într-un mod mai restrâns, ceea duce la noi niveluri de vulnerabilitate”, a explicat Madeleine Lyons, una dintre autoarele raportului.

„Am observat o vulnerabilitate crescândă în cursul ultimilor trei ani”, a adăugat ea, referindu-se în special la refugiaţii vârstnici care se confruntă cu niveluri de îndatorare crescândă.

Raportul relevă că un refugiat din trei este în prezent îndatorat şi că 12% dintre ei sunt supraîndatoraţi. Potrivit Madeleine Lyons, un număr mare număr de persoane vârstnice care au depăşit de mult vârsta de pensionare „caută un loc de muncă pentru a-şi completa veniturile din cauza costului ridicat al vieţii în Europa”.

Peste un sfert dintre cei care s-au întors s-au instalat în zone apropiate de liniile frontului

Faptul că refugiaţii decid să se întoarcă în Ucraina pentru a fi îngrijiţi medical este de asemenea îngrijorător.

Pentru cei care se întorc, situaţia este complicată: aproape un sfert trebuie să-şi reducă consumul alimentar din cauza constrângerilor financiare.

Cel mai surprinzător poate că este că peste un sfert dintre cei care s-au întors s-au instalat în zone apropiate de liniile frontului, în timp ce 79% dintre cei repatriaţi în aceste regiuni au declarat „nevoi umanitare urgente nesatisfăcute”.

„Fără o finanţare urgentă şi fără acţiune politică, împingem oamenii spre o alegere imposibilă: sărăcia în străinătate sau condiţii de insecuritate la ei acasă”, avertizează Bischoff Ebbsen.

Editor : Liviu Cojan

Share.
Exit mobile version