În 22 de oraşe poloneze au avut loc duminică demonstraţii de protest faţă de violenţa în creştere la adresa refugiaţilor ucraineni, incidente care au apărut pe fondul unor dispute diplomatice legate de fapte din istoria celor două ţări vecine, deşi Varşovia a fost unul dintre cei mai mari susţinători ai Kievului în timpul celor peste patru ani ai războiului rusesc de agresiune.
În majoritatea oraşelor, demonstraţiile au început după ora locală 17:00, sub sloganul „Nu fi indiferent”, relatează „Evropeiska Pravda”, citând portalului de ştiri RMF24.
Înainte de aceasta, vineri a avut loc o demonstraţie sub sloganul „Polonia mea nu bate, nu jigneşte şi nu incită”, în cadrul căreia organizatorii au înmânat cancelariei prim-ministrului şi Ministerului Afacerilor Interne şi Administraţiei o petiţie semnată de peste 11.000 de persoane, prin care se cerea luarea unor măsuri ferme, în special împotriva atacurilor brutale asupra cetăţenilor ucraineni.
Această campanie naţională este organizată de Comitetul pentru Apărarea Democraţiei. După cum au declarat organizatorii, demonstraţiile reprezintă o reacţie la cazurile din ce în ce mai frecvente de agresiuni verbale şi fizice asupra persoanelor persecutate din cauza originii, limbii sau aspectului fizic.
Aceste acţiuni au, de asemenea, scopul de a demonstra solidaritatea cu cei care sunt victime ale violenţei şi discriminării.
Cuvintele care au devenit sloganul demonstraţiilor au fost rostite de Marian Turski pe 27 ianuarie 2020, cu ocazia comemorării a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare german Auschwitz-Birkenau. Fostul deţinut al lagărului a îndemnat, în discursul său, oamenii să nu tolereze tratamentul brutal asupra minorităţilor, încălcările drepturilor omului şi minciunile istorice.
În ultimele săptămâni, în Polonia a crescut brusc numărul atacurilor asupra ucrainienilor.
Poliţia poloneză spune că în primul semestru din 2026 cetăţenii ucraineni au depus 180 de sesizări privind infracţiuni motivate de ură, cu peste 30% mai multe decât în perioada similară din 2025. Cazurile raportate includ agresiuni fizice, insulte şi alte acte motivate de naţionalitate.
Polonia găzduieşte aproape un milion de refugiaţi ucraineni, fiind, după Germania, ţara din UE cu cel mai mare număr de persoane refugiate din Ucraina aflate sub protecţie temporară.
În iulie, la Wrocław, o tânără pereche de ucraineni a fost bătută brutal, caz pe care presa ucraineană îl descrie drept punctul culminant al valului recent de atacuri. Incidentul a devenit unul dintre cazurile care au provocat dezbaterea actuală din Polonia despre creşterea ostilităţii faţă de ucraineni.
La Varşovia, poliţia a reţinut cinci tineri polonezi cu vârste între 15 şi 18 ani după bătaia violentă a trei adolescenţi din Ucraina.
Într-un alt caz, la Poznan, în iulie, într-un tramvai, un băiat ucrainean a fost insultat din cauza originii sale, iar un polonez de 60 de ani care a intervenit pentru a-l apăra a fost bătut. Poliţia a arestat ulterior doi suspecţi.
De asemenea, cu câteva zile în urmă, europarlamentarul şi fostul candidat la funcţia de primar al Varşoviei, Tobiasz Bochenowski, a declarat că, dacă partidul „Dreptate şi Justiţie” (PiS) va ajunge iar la putere, va asigura deportarea bărbaţilor ucraineni de vârstă militară care nu lucrează legal în Polonia. Ministerul de Interne al Poloniei a declarat că astfel de afirmaţii reprezintă populism.
Tensiunile polono-ucrainene au fost alimentate recent şi de decizia lui Volodimir Zelenski de a atribui unei unităţi militare numele „Eroii UPA”, UPA fiind o organizaţie acuzată în Polonia de masacrarea a zeci de mii de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În urma deciziei lui Zelenski, preşedintele Karol Nawrocki i-a retras liderului ucrainean cea mai înaltă distincţie poloneză care îi fusese acordată..