Premieră greu de gestionat în sistemul din sănătate din România într-un an cu măsuri crunte de austeritate. Pentru prima dată, anul acesta, chetuielile cu veniturile medicilor sunt mai mari decât cele pentru servicii medicale. Mai exact, statul are nevoie de 15 miliarde de lei pentru servicii și de peste 16 miliarde pentru salarii. Totul, în contexul în care lefurile sunt calculate și la numărul de paturi din spital, iar date oficiale obținute de Digi24 arată că în medie sunt ocupate sub 55%. Concret, România are mii de paturi goale în spitale pentru care plătește salarii ca în unitățile supraaglomerate. Am mers în două dintre spitalele cu cel mai mic număr de pacienți internați și vedem cum arată un sistem care plătește liniștea în locul performanței.
Spitalul Făurei din județul Brăila este una dintre unitățile medicale cu cei mai puțini pacienți din țară. Anul trecut aici au fost internați 1035 de bolnavi, adică în medie 2 pe zi.
Spitalul a avut tot anul trecut pacienți cât are unul din București într-o lună. De angajați, însă, nu duce lipsă. Sunt 104 în total, din care 13 medici au contract în spital, 10 care vin doar pentru gărzi și 37 de asistente. Iar salariile toate sunt la nivelul spitalelor supraaglomerate din Capitală – un medic specialist din Făurei câștigă, în medie, cu tot cu gărzi, 13.260 lei, iar un medic primar 15.700 lei.
„Are, n-are pacienți, e în aceeași… Nici mie nu mi se pare normal ca să dai un salariu la un nivel maxim când ai o ocupare mult mai mică”, este de părere și Adrian Marian Gherguș. viceprimar în Făurei.
S-a încercat să se discute despre eficiența unității sanitare cu managerul spitalului, care conduce instituția de 14 ani , dar a refuzat să dea declarații în fața camerei. Cu camera închisă, managerul a declarat că bugetul spitalului a fost anul trecut de 17,6 milioane de lei și există un excedent de 2,7 milioane, bani care sunt la dispoziție în contul Trezoreriei. Doar că 68% din buget merge pe salarii.
Luna trece, leafa merge și mulți bolnavi sunt transferați la alte spitale, cum este și cazul unei paciente care are nevoie de un consult cardiologic, specialitate neacoperită de medic la spitalul din Făurei.dar la acest spital nu există specialist.
„Majoritatea cazurilor țin de urgențe. Aici există compartimentul Urgențe, dar, din lipsă de medici, el nu este funcțional. Zilnic medicii sunt la program, iar în programul de gardă intră alți medici. Sunt medici de familie care ne asigură programul de gărzi la nivelul spitalului, dar fără urgentist”, explică viceprimarul Adrian Marian Gherguș.
La camera de gardă, care nu are medic de urgență, au ajuns anul trecut 6000 de pacienți. Peste 400 au fost transferați la Spitalul Județean Brăila.
Un alt spital cu pacienți puțini este Maternitatea Bunavestire din Galați – dacă în 2019 erau internate aici 1400 de paciente, anul trecut au fost doar 600.
„Avem 50 de paturi disponibile, avem 20 de paciente, în medie, să spunem, chiar și mai puțin. Costurile pentru salarii sunt foarte mari. Pentru cheltuielile de personal, noi avem peste 80%”, declară Costinela Georgescu, managerul maternității „Buna Vestir” din Galați.
„Știm că natalitatea în România a scăzut brusc și cronic. Mai are sens să ținem același număr de paturi de spital pe care l-am avut în urmă cu 30-40 de ani sau ar fi cazul să reducem acel număr de paturi? În momentul în care rata de ocupare a patului scade sub 80%, acel pat contractabil nu mai e eficient”, explică Adrian Pană, specialist în Sănătate Publică.
Singura șansă a spitalelor cu puțini pacienți este reorganizarea. În România sunt 105 spitale cu grad de ocupare a paturilor de sub 50%. 34 sunt spitale orășenești, 34 sunt spitale municipale, 14 sunt de monospecialitate, 12 sunt județene și 11 sunt spitale mari din Capitală.
În acest moment există un plan de eficientizare a sistemului de sănătate. Potrivit președintelui CNAS, printre măsuri este plata serviciilor medicale la valoarea reală și prevederea potrivit căreia din banii pentru servicii medicale să fie plătite și salariile. În final, spitalele care nu reușesc acest lucru vor fi propuse pentru reorganizare și eficientizare.
„Dacă în ultimii patru ani un spital are un grad de ocupare al paturilor sub 50%, deja e un mare semn de întrebare și atunci, probabil, că vom intra în mai multe detalii. Eu nu aș calcula și nu vom calcula acest grad de ocupare pe unitatea sanitară, ci pe specialitate, pe secție, pentru că există secții, și știu multe exemple, în care gradul de ocupare este mare, de 100% și există secții în care avem internați doi-trei pacienți pe lună”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
„Cred că e nevoie de o schimbare profundă a legislației, în care, pe de o parte, să normăm la activitate și complexitate, să nu mai normăm la mobilă, la pat, pe de altă parte, să reformăm numărul de paturi sau structura specialităților noastre, în conformitate cu nevoile de sănătate pe care le avem acum, nu pe care le aveam acum 50 de ani”, crede că este soluția acestei probleme Adrian Pană, specialist în Sănătate Publică.
Statul dă anual bani din buget pentru mai bine de 100.000 de paturi din spitalele publice, indiferent câte sunt ocupate în realitate. Potrivit programului de guvernare, numărul acestora va fi redus cu 20%.
