Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) derulează, în lunile septembrie şi octombrie, o campanie de promovare a alimentaţiei sănătoase şi a activităţii fizice, pornind de la statistici îngrijorătoare. Cel puţin un copil de 7- 9 ani din zece este obez şi mai puţin de 2 din 10 elevi de liceu ating nivelul de activitate fizică recomandat de OMS. În cazul adulţilor, sedentarismul şi alimentaţia nepotrivită pot duce la grave probleme de sănătate.
”În perioada septembrie–octombrie 2026, se va desfăşura, la nivel naţional, campania de informare, educare şi comunicare «Promovarea alimentaţiei sănătoase şi a activităţii fizice», având ca obiectiv principal creşterea gradului de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos, bazat pe o alimentaţie echilibrată şi pe practicarea regulată a activităţii fizice”, anunţă, miercuri, INSP.
Potrivit instituuţiei, temele principale ale campaniei sunt:
1. Conştientizarea copiilor, adolescenţilor şi familiilor acestora privind efectele benefice ale alimentaţiei sănătoase şi ale activităţii fizice regulate asupra sănătăţii.
2. Promovarea alimentaţiei sănătoase şi a activităţii fizice la locul de muncă pentru angajaţii cu activitate de birou.
3. Promovarea alimentaţiei sănătoase şi a activităţii fizice în rândul adulţilor peste 65 de ani.
Potrivit datelor transmise dde specialişti, campania urmăreşte informarea grupurilor-ţintă cu privire la modalităţile prin care starea de sănătate poate fi îmbunătăţită şi menţinută prin adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase şi prin practicarea regulată a activităţilor fizice, adaptate vârstei şi nivelului individual de capacitate fizică.
De ce este important să facem alegeri sănătoase?
Potrivit INSP, schimbările din producţia şi sistemele alimentare, urbanizarea accelerată şi transformările continue ale stilului de viaţă au determinat modificări importante ale obiceiurilor alimentare.
”În prezent, persoanele de toate vârstele consumă tot mai frecvent alimente procesate şi ultraprocesate, cu un conţinut ridicat de grăsimi nesănătoase, zaharuri libere şi sare, în timp ce consumul de fructe, legume şi fibre alimentare rămâne insuficient. Activitatea fizică regulată are efecte benefice asupra sănătăţii fizice şi mintale şi contribuie la menţinerea unei stări generale de bine. În schimb, nivelul redus de activitate fizică şi sedentarismul reprezintă factori de risc importanţi pentru apariţia şi evoluţia bolilor netransmisibile”, a mai transmis INSP.
Potrivit speciaiştilor instituţiei, combinaţia dintre inactivitatea fizică, timpul îndelungat petrecut în poziţie şezând şi alimentaţia nesănătoasă contribuie la creşterea prevalenţei obezităţii şi a altor boli netransmisibile, generând o povară importantă asupra stării de sănătate a populaţiei şi o presiune tot mai mare asupra sistemelor de sănătate.
Copiii, adolescenţii şi tinerii de liceu– un segment prioritar
Potrivit documentului citat, datele disponibile evidenţiază necesitatea promovării unor obiceiuri sănătoase încă din copilărie.
În majoritatea ţărilor din Regiunea Europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), inclusiv în România, cel puţin un copil cu vârsta cuprinsă între 7 şi 9 ani din zece este obez, potrivit datelor disponibile la ora actuală.
”La noi în ţară, mai puţin de 2 din 10 elevi de liceu ating nivelul de activitate fizică recomandat de OMS, respectiv minimum 60 de minute de activitate fizică pe zi. De asemenea, aproximativ 40% dintre adolescenţi consumă fructe şi legume cel puţin o dată pe zi, în condiţiile în care OMS recomandă un consum zilnic de cel puţin 400 g de fructe şi legume”, a mai transmis INSP.
Se observă diferenţe semnificative atât în funcţie de vârstă, activitatea fizică diminuându-se odată cu înaintarea în vârstă, cât şi în funcţie de gen, fetele prezentând un nivel de activitate fizică mai redus comparativ cu băieţii.
”Adoptarea unor obiceiuri sănătoase în familie şi încurajarea copiilor să fie activi reprezintă investiţii importante în sănătatea lor de astăzi şi de mâine”, avertizează specialiştii.
La locul de muncă: mai multă mişcare, alegeri alimentare mai bune
Potrivit INSP, obiceiurile alimentare la locul de muncă sunt influenţate frecvent de lipsa timpului, accesibilitatea alimentelor ultraprocesate şi stresul profesional.
”O alimentaţie dezechilibrată, asociată cu un nivel redus de activitate fizică, poate contribui la creşterea riscului de obezitate, diabet zaharat, boli cardiovasculare şi alte afecţiuni cronice. În cazul persoanelor care desfăşoară predominant activităţi sedentare la locul de muncă, riscurile pentru sănătate sunt mai ridicate. Comparativ cu persoanele care desfăşoară activităţi fizice la locul de muncă, acestea prezintă un risc mai mare de mortalitate de orice cauză şi de mortalitate prin boli cardiovasculare”, se mai arată în comunicatul INSP.
Potrivit medicilor, adoptarea unor obiceiuri simple, precum alegerea unor alimente nutritive, consumul adecvat de apă, efectuarea unor pauze active şi reducerea timpului petrecut continuu în poziţie şezând, poate contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate şi a calităţii vieţii.
După 65 de ani: alimentaţie echilibrată şi activitate fizică adaptată
Potrivit INSP, odată cu înaintarea în vârstă, necesarul energetic poate scădea, însă nevoia de alimente cu valoare nutritivă ridicată se menţine.
”O alimentaţie echilibrată, variată şi adaptată nevoilor individuale este esenţială pentru menţinerea stării de sănătate. Practicarea regulată a activităţii fizice de către persoanele cu vârsta de peste 65 de ani contribuie la menţinerea mobilităţii şi a independenţei funcţionale, la prevenirea sau controlul unor boli cronice şi la reducerea riscului de căderi. În România, doar aproximativ unul din doi vârstnici practică activităţi fizice în conformitate cu recomandările OMS, ceea ce evidenţiază necesitatea unor măsuri de informare şi încurajare a acestei categorii de populaţie să adopte un stil de viaţă activ, în limita posibilităţilor individuale şi a recomandărilor medicale”, arată INSP.
Campania de informare se desfăşoară sub sloganul: ”Alegeri sănătoase azi, o viaţă mai bună mâine!”
Prin mesajele transmise, campania îşi propune să crească numărul persoanelor informate cu privire la calitatea şi cantitatea alimentelor consumate, precum şi la nivelurile de activitate fizică recomandate în funcţie de vârstă.
