Preşedintele american Donald Trump declară miercuri, într-un interviu acordat cotidianului conservator britanic The Telegraph, că se gândeşte serios să retragă Statele Unite din NATO – pe care o cataloghează drept un ”tigru de hârtie”, şi în care susţine că Regatul Unit nici măcar nu are o Marină -, din cauză că Alianţa Nord-Atlantică nu a intrat în războiul său în Iran, relatează The Telegraph.
NATO este un ”tigru de hârtie” – o calchiere a unei expresii chineze despre un lucru aparent terifiant, dar în realitate inofensiv -, iar retragerea Americii din Tratatul NATO este de-acum ”irevocabilă”, declară şeful statului american.
Acesta este cel mai puternic semn al faptului că locatarul Casei Albe nu mai consideră Europa drept un partener de încredere în domeniul apărării, după ce a respins cererea lui Trump de a trimite nave de război pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz.
Ziarul scrie că l-a întrebat pe Trump dacă va ”reconsidera” apartenenţa Statelor Unite la NATO după Războiul din Orientul Mijlociu.
”O, da, aş spune că (este) dincolo de reconsideare. Eu n-am fost niciodată influenţat de NATO. Am ştiut mereu că ei sunt un tigru de hârtie, iar Putin ştie şi el asta, de altfel”, a răspuns preşedintele american.
Aliaţii din NATO s-au arătat reticenţi să ajute la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, tranzitată de obicei de 20% din petrolul mondial.
Teheranul a închis de facto Strâmtoarea Ormuz de săptămâni de zile, provocând o scumpire vertiginoasă a preţurilor petrolului şi gazelor naturale, şi care riscă o recesiune globală.
”Pe lângă faptul că nu au fost acolo, a fost de fapt greu de crezut. Şi n-am forţat vânzarea. Am spus doar «salut», ştiţi, n-am insiatat prea mult. Cred că trebuia să vină automat”, a adăugat el.
”Noi am fost acolo automat, inclusiv în Ucraina. Ucraina nu era problema noastră. Era un test, iar noi am fost acolo pentru ei şi am fi fost mereu acolo pentru ei. Ei n-au fost acolo pentru noi”, a continuat el.
Preşedintele american a atacat Regatul Unit şi pe premierul Keir Starmer din cauză că au refuzat să se implice în războiul americano-israelian în Iran şi a sugerat că Marina Regală nu se ridică la înălţimea acestei sarcini.
”Voi nici măcar n-aveţi o Marină. Sunteţi prea bătrâni şi aţi avut portavioane care nu funcţionau”, a declarat el despre situaţia flotei britanice de nave de război.
Întrbat dacă Starmer ar trebui să cheltuiască mai mult cu apărarea, Trump a răspuns că ”n-am să-i spun eu ce să facă. Poate face ce vrea. Nu contează. Tot ce vrea Starmer sunt turbine eoliene costisitoare care să vă crească preţurile la energie la taven”.
În urma acestor declaraţii, Starmer şi-a refirmat susţinerea faţă de NATO, pe care a catalogat-o drept ”cea mai eficientă alianţă militară pe care a văzut-o lumea vreodată”.
Premierul britanic a anunţat că va căuta o relaţie mai apropiată cu Europa, ca răspuns la deteriorarea relaţiilor cu Washingtonul.
El a subliniat că, ”indiferent de critici”, va acţiona în interesul britanicilor.
”Acesta nu este războiul nostru şi nu vom fi atraşi în el”, a reiterat Stermer.
Casa Albă este tot mai frustrată din cauza poziţiei statelor membre NATO faţă de Războiul din Iran.
Secretarul de Stat american Marco Rubio a acuzat NATO de faptul că este o ”stradă cu sens unic” şi i-a criticat marţi pe aliaţii Statelor Unite pentru că nu le-au permis accesul în bazele lor militare.
Rubio a anunţat la Fox News, cu câteva ore înaintea interviului acrodat de către Trump cotidianului The Telegraph, că America trebuie să-şi ”reexamineze” apartenenţa la NATO după încheierea Războiului din Iran.
”Cred că nu există nicio îndoială, din nefericire, că, după acest conflict, va trebui să reexaminăm această relaţie”, a declarat el.
”Dacă NATO se rezumă la apărarea Europei dacă sunt atacaţi ei, dar ea ne refuză dreptul de a staţiona atunci când avem nevoie, acesta nu este un acord bun. Este greu să rămâi angajat în asta”, a adăugat el.
Trump a declarat The Telegraph că se bucură că Rubio a făcut aceste declaraţii.
El urmează să susţină un ”discurs adresat naţiunii” miercuri, la ora locală 21.00 (joi, 3.00, ora României), pentru a prezenta o actualizare despre război.
Marţi seara el a declarat că războiul se poate încheia ”în două luni, poate trei” şi că singurul său scop a fost să împiedice Iranul să obţină armament nuclear.
Săptămâna trecută, The Telegraph a dezvăluit că Trump lua în calcul o reorganizare a NATO prin care să pedepsească membri care nu dau curs cerinţelor sale de finanţare.
Membri de rang înalt ai administraţei sale au exercitat presiuni în vederea unui ”model de sistem de plată (pay-to-play)” prin care participarea unor membri ai NATO la luarea deciziilor să fie blocată, inclusiv atunci când Alinaţa intră într-un război.
Surse apropiate preşedintelui au declarat că acesta analizează o retragere a unor trupe americane din Germania, o măsură pe care o avea în vedere de la revenirea sa la putere, anul trecut.
Cererea de ajutor adresată NATO de către Trump, în Războiul din Iran, a ridicat întrebări despre Articolul 5, clauza apărării colective, care prevede că ”un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor” aliaţilor.
Articolul 5 a fost invocat o singură dată – după atentatele de la nouă sptembrie 2001 în Statele Unite.
Petse 1.100 de militari neamericani au fost ucişi în Războiul din Afganistan care a urmat după atentate, inclusiv 457 de militari britanici.
Însă acest articol priveşte numai atacuri împotriva unui stat membru NATO, iar de aceea nu se aplică în Războiul din Iran, lansat prin atacuri ale Statelor Unite şi Israelului în Iran, la 28 februarie.
