Şansele de schimbare reală şi de profunzime în Ungaria sunt destul de discutabile, afirmă Attila Marton, profesor la Universitatea din Debrecen şi activist civic, într-un interviu acordat News.ro. Deşi opinia generală este că vom asista la căderea regimului Orban, după 16 ani, la alegerile parlamentare care vor avea loc luna viitoare, profesorul Attila Marton este mai sceptic, explicând că în statul vecin sistemul cleptocratic e atât de puternic, încât e nevoie de mult mai mult decât un nou Guvern pentru a-l demola.
Caracatiţa corupţiei FIDESZ a acaparat întreaga Ungarie, relatează interlocutorul. Toate instituţiile sunt politizate, iar economia e în întregime în mâinile acoliţilor lui Orban. Prietenul din copilărie al acestuia este cel mai bogat om din Ungaria, deţine o avere de 2% din PIB-ul ţării şi controlează piaţa de energie, piaţa construcţiilor, presa etc. Şefii de instituţii sunt, de asemenea, integral oamenii lui Orban. Până şi mediul universitar e acaparat, din acest motiv Ungaria fiind exclusă de la programul european Erasmus.
Peste toate acestea, se adaugă sprijinul pe care Rusia îl acordă regimului Orban. Nu mai departe de zilele trecute un atac cibernetic a expus toţi colaboratorii partidului de opoziţie Tisza, cu numele complete, adresele şi numerele de telefon. Într-o ţară unde sprijinul acordat opoziţiei poate duce la concedierea de la locul de muncă, această operaţiune a generat foarte multă frică şi a intimidat oamenii, arată Attila Marton.
Corupţia extremă din Ungaria a dus la paradoxul ca această ţară, deşi mult timp a absorbit 100% din fondurile UE, să fie ajunsă din urmă de România la anumite capitole, deşi media fondurilor europene accesate de Bucureşti să fie de numai 24%. Explicaţia rezidă din faptul că bani europeni accesaţi de Ungaria nu au ajuns unde ar fi trebuit, fiind deturnaţi.
Attila Marton a candidat la ultimele alegeri pe listele partidului SENS. A făcut studiile, între 2017 şi 2023, la Universitatea din Debrecen, unde locuieşte şi predă şi în prezent. A lansat Egyenlőbb Erdélyért Mozgalom (Mişcarea pentru Transilvania Egalitară) în mai 2025, o organizaţie de experţi şi activişti civici care militează pentru promovarea şi protecţia valorilor democratice, a echităţii şi a dreptăţii sociale, reprezentarea intereselor şi promovarea drepturilor grupurilor minoritare, vulnerabile şi defavorizate, organizarea de evenimente şi dezbateri despre probleme sociale şi politice, crearea unor reţele sociale de ajutor reciproc şi ajutor comunitar.
Citiţi mai jos descrierea situaţiei existente în Ungaria în acest moment, înaintea alegerilor parlamentare cruciale din aprilie, în analiza lui Attila Marton.
„Efectiv, pericolul a fost acolo: ca să ajungem într-o asemenea situaţie şi noi! Dar se pare că cei din Ungaria nu au avut norocul societăţii civile bine organizate. Din această cauză este o luptă continuă împotriva societăţii civile şi în Ungaria, ca şi la noi“
Matei Udrea: Bună ziua, domnule Attila Marton, vă mulţumesc pentru timpul pe care mi-l acordaţi. Cam toată lumea consideră că luna viitoare sunt şanse mari ca Viktor Orban să piardă alegerile în Ungaria. Dumneavoastră credeţi că are opoziţia, într-adevăr, ocazia să câştige?
Attila Marton: Bună ziua şi vă mulţumesc pentru invitaţie. Într-adevăr, toată lumea stă cu sufletul la gură. Sunt destul de multe sondaje care arată că este o o şansă foarte bună pentru o schimbare de regim în Ungaria. Momentan, se pare că avansul partidului Tisza, principalul partid de opoziţie din Ungaria, stagnează. Sunt undeva, la 8-10% diferenţă în faţa partidului FIDESZ, condus de Viktor Orban. Eu aş spune că şansele sunt destul de bune pentru o schimbare de regim, dar se joacă foarte tare la limită! Sistemul electoral din Ungaria este puţin mai complex decât la noi. Unele mandate sunt împărţite pe bază de vot uninominal, alte mandate sunt pe liste, trebuie să aibă Tisza cel puţin un avans de 5% în cazul în care câştigă alegerile, pentru ca mandatele care sunt redistribuite să nu fie în defavoarea sa. Şi mai este un partid de extremă dreaptă, numit Patria Noastră, care ar putea să fie „kingmaker“ în această competiţie. Este cotat undeva, la 6-7%, deci peste pragul electoral de 5%, şi eu cred că ar fi fezabilă şi o situaţie foarte neplăcută în care FIDESZ, partidul de guvernământ, s-ar alia cu Patria Noastră după alegeri ca să formeze următorul guvern şi să ajungem să nu vedem o schimbare de regim. Deci, mingea este în joc. Este destul de greu de estimat care este situaţia reală, pentru că la aproape fiecare sondaj care îi plasează în faţă pe Peter Magyar şi partidul Tisza apare un alt sondaj, din partea caselor de sondare din periferia FIDESZ-ului, care dau FIDESZ în avantaj. Dar cred că avem o şansă destul de bună faţă de situaţia de acum 4 ani, la alegerile anterioare. Şansa este destul de bună ca Guvernul Orban să pice la aceste alegeri.
Matei Udrea: Dumneavoastră ştiţi bine ce se petrece în Ungaria, aţi studiat la Debrecen, unde şi locuiţi în acest moment. Cum arată Ungaria pe interior, după 16 ani cu Viktor Orban premier? Putem vorbi despre asemănări cu România?
Attila Marton: Este foarte interesant ce s-a întâmplat aici în ultimii 16 ani. Diferenţa la absorbţia de fonduri europene cred că este un exemplu foarte bun. România a avut undeva, la vreo 24% absorbţie în fiecare an şi am ajuns unde suntem. În Ungaria, absorbţia fondurilor europene a fost de aproape 100% foarte mulţi ani, deci au absorbit mult mai mult. Şi, cu toate astea, noi în România am ajuns din urmă Ungaria, ba chiar în foarte multe privinţe am trecut peste Ungaria la capitolul economic. Aici (în Ungaria – n. red.), creşterea nu a fost atât de puternică, deci efectiv înseamnă că banii aceia au ajuns în alte destinaţii decât ar fi trebuit să ajungă! Doar dacă ne uităm, spre exemplu, la calitatea drumurilor, calitatea infrastructurii în partea de Est a Ungariei seamănă cu drumurile de la începutul anilor 2000 din România. Deci este o discrepanţă extrem de mare! Acum începe să se simtă această diferenţă, începe electoratul ungar să vadă că, într-adevăr, corupţia îi sărăceşte şi, din cauza asta, retorica cu care a câştigat alegerile Orban până acum nu mai funcţionează atât de bine. Pentru că: lumea se duce la spital, sunt liste de aşteptare de şase luni pentru analize, lumea se duce la şcoală, are de-a face cu altfel de probleme. Efectiv, au ajuns la un nivel în care sistemele încep, încet-încet, să clacheze. Şi asta, normal, preponderent din cauza faptului că fondurile europene au fost oprite.
„În ultimii 16 ani, un conglomerat mass-media a cumpărat 450 de portaluri de ştiri care sunt în mâna prietenilor celor de la guvernare. Au făcut Constituţia terci. Cel mai bogat om din Ungaria a fost coleg de şcoală cu Orban şi are o avere care însumează cam 2% din PIB-ul Ungariei! A cumpărat cam toate firmele care puteau să fie în concurenţă cu firmele lui“
Matei Udrea: Ce povestiţi dumneavoastră aici ar putea să surprindă foarte mulţi români nemulţumiţi de corupţia din România şi care pun încetineala cu care se dezvoltă România pe seama faptului că s-au furat bani. Acum, practic, dumneavoastră veniţi să spuneţi că la Vest de noi e o ţară unde lucrurile pot să stea chiar mai rău decât atât.
Attila Marton: Asta este absolut adevărat! Şi la noi, în România, sunt probleme extrem de mari din cauza corupţiei şi ne sărăceşte corupţia. Însă noi măcar avem o presă cât de cât liberă, care ne informează, avem câteva mecanisme judiciare care, cât de cât, cu problemele sale, încă mai funcţionează. Asta, comparativ cu Ungaria, unde efectiv, în ultimii 16 ani, un conglomerat mass-media a cumpărat 450 de portaluri de ştiri care sunt în mâna prietenilor celor de la guvernare. CCR-ul lor, deci Curtea Constituţională, este total politizată. Faptul că au avut timp de două mandate (8 ani – n. red.) o majoritate de două treimi în Parlament le-a permis să schimbe Constituţia. Au făcut Constituţia terci, după bunul plac. Greu va putea fi schimbată la loc în cazul în care partidul lui Peter Magyar câştigă, dar nu cu o majoritate confortabilă de schimbare constituţională. Şi toate astea sunt mult mai puternic înrădăcinate în Ungaria decât ce am reuşit noi să evităm în perioada Dragnea, în perioada protestelor pentru Justiţie. Deci, efectiv, pericolul a fost acolo: ca să ajungem într-o asemenea situaţie şi noi! Dar se pare că cei din Ungaria nu au avut norocul societăţii civile bine organizate. Şi, din această cauză, este o luptă continuă împotriva societăţii civile şi aici, şi la noi. Pentru că literalmente este ancora cea mai importantă într-un sistem democratic.
Matei Udrea: Având în vedere toate lucrurile pe care mi le-aţi descris până acum, ce şanse credeţi că are opoziţia maghiară, în cazul în care preia puterea, să producă o schimbare de substanţă în Ungaria? Dumneavoastră mi-aţi descris un stat care este afectat în profunzime de regimul Orban. Clasa politică are Guvernul şi Parlamentul, dar toate celelalte instituţii, presa şi aşa mai departe rămân în vechea paradigmă.
Atilla Marton: Exact! Eu sunt puţin mai pesimist, în această privinţă, decât foarte mulţi alţi comentatori politici. Eu cred că este o situaţie de cleptocraţie, practic, generalizată în Ungaria, în care 16 ani s-a construit atât de meticulos şi atât de bine tot sistemul de, să zicem, guvernare paralelă din umbră sau corupţie sau cum vrem noi s-o numim, în care efectiv foarte multe fonduri s-au externalizat, foarte multe decizii s-au externalizat în fundaţii, spre exemplu. Doar să ne gândim că Ungaria nu poate participa la programul Erasmus (al UE – n. red.) din cauza faptului că universităţile nu mai sunt independente, în marea lor majoritate. Fiecare universitate are o fundaţie care ia deciziile, care e o fundaţie destul de politizată, până la urmă. Şi, din această cauză, fondurile se pierd pentru că nu sunt instituţii independente. Dar la fel vedem şi în cazul altor sectoare care sunt afectate şi au fost, cumva, preluate de cercul de prieteni ai lui Orban. Aici vorbim despre aşa-numitul NER, un sistem prezentat ca un fel de cerc de colaborare între stat şi firme, un contract social prin care aceste firme ajută la dezvoltarea Ungariei. Şi până la urmă asta au făcut ei, prin această metodă au legiferat sistemul în care unele firme sunt abonate la contracte cu statul. Astfel au ajuns în situaţia în care oameni din sfera lor de influenţă au devenit extrem de bogaţi. Spre exemplu, cel mai bogat om din Ungaria, Lorinc Meszaros, a fost coleg de şcoală cu Orban. Încă din tinereţe păstrează legătura şi tipul ăsta are o avere care însumează cam 2% din PIB-ul Ungariei! Ceea ce e extrem de mult şi extrem de periculos, ca cineva să aibă aşa putere economică într-o ţară. Să ne gândim doar la faptul că tipul, pe parcurs, a cumpărat cam toate firmele care puteau să fie în concurenţă cu firmele lui principale! Din cauza asta are un aport major în firmele de energie. Opus, spre exemplu, este o firmă care e printre principalii actori pe segmentul de energie în Ungaria. La fel, agricultura: Lorinc Meszaros şi-a cumpărat o groază de terenuri agricole pe care le gestionează cum vrea el. La fel, mass-media: a cumpărat cam tot ce mişcă pe piaţa de mass-media. Orice guvern vine, o să aibă o mass-media care va fi totalmente împotriva lui. Sau dacă ne gândim doar la firmele de construcţii pe care le-a adunat (Lorinc Meszaros – n. red.), s-a ajuns la nivelul la care persoana respectivă cumpără deja firme de construcţii din Croaţia, ca să nu aibă nicio competiţie internaţională. Sau să pară că are competiţie internaţională, dar, practic, aceeaşi persoană participă la competiţii pentru fonduri, dar cu alte firme care îi aparţin. Deci este o acaparare totală-totală pe unele planuri. La fel, instituţional, vedem faptul că şi-a construit cumva imperiul FIDESZ în aşa fel încât oamenii loiali au ajuns în poziţii-cheie de unde foarte greu pot fi schimbaţi. Aici fac o mică paranteză şi vorbesc despre un lucru foarte interesant, pentru că, paralel cu asta, mi se pare că administraţia este la ani-lumină faţă de administraţia noastră! Adică dacă e să mă duc la poştă, la o primărie în Ungaria, găsesc total alt vibe, alt feeling. Lucrurile funcţionează, cu toate că instituţiile sunt acaparate! Şi aceşti factori vor fi foarte greu de schimbat într-un sistem în care… Să nu uităm faptul că Ungaria este total dependentă de gazul rusesc! E de ajuns, dacă gazul rusesc e oprit, ca următorul guvern să ajungă într-un impas economic din cauza preţului energiei. Şi la asta, eventual, să intervină în mass-media care să exacerbeze unele ştiri. Dacă se mai şi opresc diferite segmente care, chiar şi dacă vorbim despre o schimbare de regim, vor rămâne în mâna unor persoane fizice care sunt directori de firme… Şi da, într-adevăr, Peter Magyar a promis că va adera Ungaria la EPPO, la Parchetul European condus de Laura Codruţa Kovesi. Dar şi acolo, până când ajunge o anchetă la finalitate, până când oamenii ăştia sunt traşi la răspundere, deja au în mână mecanismele care să le permită să îngreuneze guvernarea următoare, dacă nu rămân ei la guvernare.
„A fost atacată baza de date a aplicaţiei partidului de opoziţie Tisza şi toate persoanele care au descărcat aplicaţia respectivă s-au trezit peste noapte pe o hartă care arată unde stau, numărul lor de telefon, numele şi prenumele. Ceea ce, într-un sistem în care lejer poţi să fii dat afară de la serviciu din cauza faptului că îţi asumi dizidenţa politică spre Tisza, a însemnat un risc foarte mare“
Matei Udrea: Aţi pomenit un lucru interesant pe care am văzut că l-aţi scris şi pe contul dumneavoastră de Facebook. Aţi scris despre implicarea Rusiei în campania electorală maghiară, de partea lui Viktor Orban. Ne putem aştepta la evoluţii precum cele din România, din punctul acesta de vedere, cu campanii fulminante pe Tiktok, pe alte reţele de socializare?
Attila Marton: Absolut! Eu cred că am fost foarte naivi până acum, ca să credem că, de la Brexit încoace, Rusia nu a încercat să intervină în propria favoare la toate alegerile din ţările din Europa unde are acces! Eu cred că tratăm lucrurile astea foarte individual: ce s-a întâmplat în Republica Moldova, ce s-a întâmplat la noi, în România, ce se întâmplă în Ungaria. Dar mi se pare destul de evident faptul că este o strategie trans-europeană a Rusiei, ca să îşi creeze un climat politic în care, efectiv, să-şi păstreze partenerii cât se poate de aproape de butoanele deciziei. Sunt câteva agenţii de ştiri şi de investigaţii care au prezentat şi au obţinut informaţii că, într-adevăr, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a desemnat una dintre persoanele din cercul lui foarte restrâns (Sergei Kirienko – n. red.) ca să coordoneze campania din Ungaria. Vedem deja că unele elemente au fost preluate ca la carte. Spre exemplu, faptul că a fost atacată, la un moment dat, baza de date a aplicaţiei partidului de opoziţie Tisza şi toate persoanele care au descărcat aplicaţia respectivă, care şi-au introdus datele personale s-au trezit peste noapte pe o hartă care arată, efectiv, unde stau, care e numărul lor de telefon, care e numele şi prenumele. Ceea ce, într-un sistem în care lejer pot să fii dat afară de la serviciu din cauza faptului că îţi asumi dizidenţa politică spre Tisza, a însemnat un risc foarte mare. Şi foarte multe persoane s-au speriat din cauza acestei divulgări de informaţii care face parte, literalmente, din elementele pe care Rusia le foloseşte, din când în când: perturbarea canalelor interne ale partidelor, scurgeri de informaţii, crearea de publicaţii, spre exemplu, care şi la noi a fost prezentă. Au apărut peste noapte o groază de pagini de Facebook, o groază de publicaţii de investigaţii care dau câte o ştire şi, după aceea, ştirile astea sunt preluate de mass-media şi accentuate mult. Normal că ajung la o groază de oameni. De când cu războiul din Ucraina, oricum, Ungaria este într-o stare de asediu continuă. Încă din 2022 i-a venit perfect la îndemână lui Orban ca să folosească scuza războiului pentru mobilizarea electoratului, pentru a induce o senzaţie de frică şi de ameninţare în care el să fie singurul salvator al naţiunii, care protejează toată naţiunea maghiară, indiferent de graniţe, spre exemplu. Din cauza asta funcţionează foarte bine retorica FIDESZ şi la noi, în Transilvania, pentru că este perceput ca un salvator, ca un protector împotriva războiului.
Matei Udrea: Foarte interesant! Cum credeţi că se vor poziţiona maghiarii din România la aceste alegeri?
Attila Marton: Foarte bună întrebare! Eu cred că ar fi foarte important să evidenţiem cât se poate de mult faptul că maghiarii din Transilvania nu sunt omogeni în gândire şi în simţuri. Fiind o comunitate de doar 1.000.000 de persoane, în foarte multe cazuri, presa din România tinde să-i trateze ca un conglomerat omogen care ia împreună deciziile. De fapt, nu-i aşa! S-a văzut asta şi la aceste puncte de cotitură care au fost la alegerile noastre prezidenţiale. Doar să ne gândim la momentul în care Orban şi-a exprimat susţinerea pentru George Simion, iar UDMR nu a intervenit în niciun fel. După aceea, când au ajuns în situaţia în care ar fi trebuit să-l susţină pe Nicuşor Dan, s-au sucit. Dar oamenii, în ciuda acelui impuls din partea lui Orban, tot au votat cu Nicuşor Dan într-o proporţie covârşitoare. Dacă ne gândim strict la numere – şi acesta este un lucru care foarte rar apare în mass-media de limba română – din acele 1.000.000 de persoane, doar cam 60% au drept de vot, au dublă cetăţenie română-maghiară. Ca să poţi să participi la alegerile din Ungaria trebuie să te înregistrezi. Până pe 18 martie, mi se pare, este perioada înscrierilor. Deci, oamenii trebuie să se înscrie. Asta înseamnă că în jur de 450-500.000 de oameni se înscriu printr-un proces facilitat în registrul electoral. Normal, facilitat prin UDMR, printre alţii. Primesc (cei de la UDMR – n. red.) o groază de bani ca să înscrie oamenii în registrul electoral. Iar după aceea, când urmează momentul votului prin corespondenţă, la fel de facilitată este şi procedura asta. Oamenii, după ce semnează hârtiile pentru votul prin corespondenţă şi votează, pot să predea plicul cu votul aproape oricui. Ceea ce este puţin cam antidemocratic. Prin asta ajungem, întorcându-ne la numere, la un număr de voturi pentru FIDESZ – să zicem, la o proporţie de 80-90% – cam 350.000 de voturi care vin în favoarea FIDESZ din Transilvania, care ajung pentru un singur mandat din cele 199 de mandate din Parlamentul ungar. Deci, aportul nostru este mic.
Matei Udrea: Aşadar, percepţia că maghiarii din România ar putea influenţa soarta alegerilor este eronată.
Attila Marton: Dacă nu o să fie o luptă foarte strânsă, pe muchie de cuţit, atunci o să fie foarte mic impactul nostru direct. Aici e mai degrabă o chestie de imagine pentru FIDESZ şi pentru Orban. Pentru ei e important ca să se creeze noţiunea asta de naţiune transfrontalieră, virtuală, în care toată lumea se simte protejată şi reprezentată de FIDESZ. Deci pentru ei, din punctul ăsta de vedere, nu numărul de voturi contează, că acel deputat în plus sau în minus are foarte puţine şanse să aibă o relevanţă mare. Însă toată imaginea asta construită în jurul naţiunii virtuale este un lucru foarte important pentru FIDESZ, pentru că acesta a fost elementul care îl disocia cel mai tare de opoziţia anterioară. Cei din opoziţia anterioară, din opoziţia veche, erau foarte vehemenţi împotriva dublei cetăţenii şi împotriva dreptului de vot în afara Ungariei. În această privinţă, FIDESZ caută să pară partidul care vrea să unească pe toată lumea sub umbrela naţiunii.
„Orban este foarte iubit de electoratul lui şi de clica lui din FIDESZ. Dacă nu a fi adus în faţa Justiţiei şi nu va fi condamnat pentru corupţie sau pentru altceva, atunci foarte probabil n-are decât să supravieţuiască 4 ani în opoziţie şi după aia să spună că «V-am zis că asta se va întâmpla, acum dacă nu mă alegeţi înapoi, vedeţi ce se întâmplă mai departe!»“
Matei Udrea: În eventualitatea în care Orban pierde alegerile, credeţi că acesta ar putea fi sfârşitul carierei sale politice? Sau nu e cazul?
Attila Marton: Este o întrebare excelentă, pentru că asta depinde în totalitate de viteza cu care următorul guvern poate să facă reforme. Şi, implicit, depinde şi de viteza cu care Ungaria sper că va adera după alegeri la instituţiile europene de combatere a corupţiei. Aici aş menţiona totuşi că sunt câteva lucruri despre care se zvoneşte – şi n-aş vrea să induc ideea fără să am o bază reală pentru asta – despre modificări ale legislaţiei în aşa fel încât preşedintele să fie mai greu de schimbat din funcţie. În Ungaria, preşedintele are un rol onorific, în care este numit de către Parlament. Una dintre bârfe este că se va ridica pragul pentru schimbarea preşedintelui republicii de la 50% la două treimi din voturile Parlamentului, deci la 66%. Asta, în eventualitatea în care fie vor (cei de la FIDESZ – n. red.) să păstreze persoana care e actuamente preşedintele republicii şi poate opri o groază de decizii legislative din partea guvernului, fie chiar în eventualitatea unui schimb în care, tot pe reţetă rusească, vedem cum premierul devine preşedintele cu puteri sporite. Cât timp FIDESZ are două treimi în Parlamentul ungar, poate să facă absolut ce vrea din Constituţie şi poate să o rescrie în aşa fel încât să mărească puterea de decizie a preşedintelui şi, efectiv, să-l pună pe Orban în funcţia de preşedinte înainte de alegerile parlamentare. Ceea ce este, să zicem, mai puţin probabil. Dar faptul că vor să facă în aşa fel încât omul lor să fie bine înfipt în poziţie la preşedinţie va fi iarăşi un factor de îngreunare a deciziilor următorului Guvern. Orban, de altfel, este foarte iubit de către electoratul lui şi de clica lui din FIDESZ. Dacă nu a fi adus în faţa Justiţiei şi nu va fi condamnat pentru corupţie sau pentru altceva – ceea ce nu cred că e cazul, pentru că şi-a externalizat aceste vulnerabilităţi foarte bine – atunci foarte probabil n-are decât să supravieţuiască 4 ani în opoziţie şi după aia să spună că „v-am zis că asta se va întâmpla, acum dacă nu mă alegeţi înapoi, vedeţi ce se întâmplă mai departe!“. Deci, dacă nu este adus în faţa Justiţiei într-un format cât se poate de legal, atunci nu văd de ce i s-ar încheia cariera politică. Mai ales pentru că nu prea şi-a crescut nicio persoană pe lângă el care să preia foarte uşor toată retorica FIDESZ, dacă el ar dispărea din peisaj.
Matei Udrea: Vă mulţumesc!
Attila Marton: Cu mare drag!
