Fostul şef al Statului General al Armatei, generalul cu patru stele în rezervă Ştefan Dănilă, crede că România trebuie să ceară activarea articolului 4 din Tratatul NATO care spune că „părţile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este ameninţată integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea vreuneia”. De profesie pilot, Dănilă explică, într-un interviu pentru News.ro, că forţele armate nu aveau posibilitatea să dea jos drona, cum s-a întâmplat în Ţările Baltice, pentru că situaţia din teren era diferită. Dănilă crede, de asemenea, că intervenţia diplomatică a României trebuie să fie mai puternică decât la precedentele incidente când ambasadorul Rusiei a fost chemat la Ministerul de Externe.
Prezentăm integral interviul acordat News.ro de generalul Ştefan Dănilă:
Reporter: Domnule general, cum vedeţi incidentul de azi-noapte de la Galaţi?
Gen. Ştefan Dănilă: Incidentul s-a întâmplat şi este o confirmare a îngrijorărilor noastre exprimate anterior. Tot ceea ce forţele ruse fac în apropierea graniţelor României pune în pericol viaţa oamenilor şi integritatea bunurilor din ţara noastră. S-a demonstrat că avertizările noastre au fost reale şi corect exprimate.
Reporter: Există multe critici în spaţiul public legate de lipsa unei intervenţii militare directe. De ce este complicat să doborâm dronele?
Gen. Ştefan Dănilă: Este destul de complicat deoarece aceste drone, care vin de la graniţa României şi lovesc zone la distanţe foarte mici de frontieră, sunt greu de combătut. Deşi avioanele au fost ridicate şi au avut ordin de distrugere a ţintei, nu poţi angaja o ţintă pe care nu o vezi, care este mică, de dimensiunea unui zbor de pasăre, şi care apare şi dispare constant de pe radar. Degeaba dai ordinul dacă tehnic nu poţi să-l execuţi în acele condiţii.
Reporter: S-a pus problema folosirii rachetelor pentru a neutraliza aceste ameninţări. Ar fi fost aceasta o soluţie la Galaţi, de exemplu?
Gen. Ştefan Dănilă: Nu ai cum să tragi cu racheta într-o astfel de dronă deasupra zonelor locuite. Dacă se trăgea cu racheta deasupra blocurilor, s-ar fi putut întâmpla ce s-a întâmplat în Polonia, unde racheta de interceptare a produs probleme mai mari decât drona în sine. Aceasta ar fi fost riscul major şi la Galaţi.
Reporter: În Ţările Baltice, o dronă rusească a fost doborâtă…
Gen. Ştefan Dănilă: Da, dar condiţiile din teren de la ei au fost altele, deciziile se iau în funcţie de ce se întâmplă în mod real în locul respectiv şi apreciezi individual. La noi nu era posibil.
Reporter: Care ar trebui să fie reacţia diplomatică a României în acest context?
Gen. Ştefan Dănilă: Diplomatic, trebuie făcut pasul următor: am tot văzut că ambasadorul rus a fost chemat la Ministerul de Externe până acum. Consider că, de data asta, ambasadorul ar trebui convocat chiar şi la nivel prezidenţial pentru a transmite un mesaj la cel mai înalt nivel că, deşi sunt într-un conflict cu Ucraina, nu cu noi, acesta ne afectează direct şi nu este acceptabil să intre pe teritoriul nostru.
Reporter: Ar trebui să cerem sprijinul aliaţilor NATO?
Gen. Ştefan Dănilă: Da, trebuie discutat la nivelul Consiliului Atlanticului de Nord (NAC) şi invocat Articolul 4 pentru consultări. Trebuie să vedem ce se poate face la nivel aliat, pentru că în momentul de faţă, singura şansă reală de a avea succes împotriva acestor ţinte ar fi combaterea lor în timp ce se află încă în spaţiul aerian ucrainean. Totuşi, acest lucru ridică riscul de a fi consideraţi parte a conflictului.
Reporter: Se vorbeşte mult despre un „scut” care să ne protejeze. Există o astfel de soluţie tehnologică imediată?
Gen. Ştefan Dănilă: Nu, nu există un astfel de scut unde apeşi pe un buton şi drona dispare; acesta este un lucru fals. Dronele sunt folosite tocmai pentru că sunt greu de detectat şi doborât. Deşi nu sunt mereu la fel de periculoase ca o rachetă balistică, ele produc pagube reale.
Reporter: Ce măsuri pot fi luate la sol pentru a proteja populaţia din oraşe precum Galaţi, Tulcea sau Brăila?
Gen. Ştefan Dănilă: Din punct de vedere militar, s-a demonstrat că poliţia aeriană are dificultăţi cu acest gen de ţinte. Există tunuri antiaeriene, soluţia rămâne de la sol. Totuşi, este tehnic aproape imposibil să pui tunuri antiaeriene pe fiecare bloc civil. Un tun antiaerian are o rază de aproximativ 3 km, deci vă daţi seama câte ar fi necesare pentru a acoperi un oraş întreg. În plus, aceste mijloace de la sol nu pot fi mutate în 5-10 minute pe direcţia în care apare drona.
Reporter: Atunci pe ce ar trebui să se concentreze apărarea noastră?
Gen. Ştefan Dănilă: Trebuie să avem cât mai multe mijloace de apărare la sol care să protejeze obiectivele strategice importante: porturile, combinatul siderurgic, centralele electrice şi depozitele de combustibil. Cred că deja s-au luat măsuri în acest sens pentru zonele respective.
Reporter: Ce îmbunătăţiri sunt necesare în sistemul de supraveghere a spaţiului aerian?
Gen. Ştefan Dănilă: Posibilităţile noastre de detecţie trebuie îmbunătăţite semnificativ. Avem nevoie de radare performante de ultimă generaţie, în special în zona Dobrogei, care să poată descoperi ţinte mici la distanţe mari. Cu cât le descoperim mai devreme, cu atât putem alerta şi pregăti forţele mai bine pentru a acţiona înainte ca dronele să treacă graniţa sau să ajungă la ţinte.
Reporter: Credeţi că drona care a căzut a fost un atac intenţionat asupra României?
Gen. Ştefan Dănilă: Nu cred că a fost un atac, ci mai degrabă o dronă plină cu explozibil care a deviat de la traseul său către ţintele din Ucraina. Faptul că era înarmată confirmă că destinaţia ei era zona de conflict, nu teritoriul nostru, dar acest lucru nu scade pericolul la care suntem expuşi.
Cine este gen. Ştefan Dănilă
Ştefan Dănilă este general cu patru stele, fost şef al Statului Major General al Armatei Române între 2011 şi 2015, cea mai înaltă demnitate militară din România. A fost pilot de vânătoare pe MiG-21 şi MiG-21 Lancer, apoi pilot pe C-130 Hercules, devenind primul general din arma aviaţie care a condus armata română.
