Israelul a anunțat că a parașutat ajutoare umanitare în Fâșia Gaza, în contextul presiunii internaționale și al riscului de foamete generalizată. Reluarea livrărilor a stârnit critici atât din partea ONU, care a descris măsura drept un răspuns „ineficient” la dezastrul umanitar în curs, cât și din interiorul guvernului israelian, ministrul Securității Naționale denunțând decizia drept „o capitulare în fața Hamas”.
ACTUALIZARE 11.23 Televiziunea egipteană Al Qahera News a transmis că primele „camioane egiptene încărcate cu ajutoare au început să intre în Fâşia Gaza prin punctul de trecere de la Rafah”.
Armata israeliană a anunţat, printr-un comunicat, că „pauza va fi respectată între ora (locală) 10.00 (şi ora României) şi ora (locală) 20.00 (şi ora României) începând de azi (duminică)”, în zonele Deir al-Balah (centru), al-Mawasi (sud) şi oraşul Gaza (nord), unde „nu există operaţiuni militare”.
Totodată, vor fi deschise „culoare permanente” între ora locală 6.00 şi 23.00, pentru a permite trecerea în deplină siguranţă a convoaielor ONU şi a organizaţiilor umanitare care livrează şi distribuie alimente şi medicamente populaţiei din Fâşia Gaza.
Potrivit armatei, această decizie a fost coordonată cu organizaţiile implicate, în urma unor „discuţii cu privire la acest subiect”.
Locuitorii din zonele vizate au fost informaţi în limba arabă, pe platforma X, de către purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee.
Organizaţiile ONU şi ONG-urile care activează în Fâşia Gaza nu au reacţionat deocamdată oficial.
Surse umanitare au declarat că aşteaptă să vadă efecte concrete ale anunţului israelian în teren, exprimând în privat un anumit scepticism.
Știrea inițială Israelul, care asediază Fâşia Gaza de la începutul războiului împotriva Hamas, a impus o blocadă ermetică asupra teritoriului la începutul lunii martie, care nu a fost relaxată decât parţial la sfârşitul lunii mai, ceea ce a condus la penurii severe de alimente şi bunuri esenţiale.
Paraşutarea a fost „efectuată în coordonare cu organizaţiile internaţionale şi dirijată de Cogat (o agenţie a Ministerului Apărării, n.r.)”, a precizat armata într-un comunicat postat pe Telegram sâmbătă seara, adăugând că a constat în „şapte loturi de ajutoare conţinând făină, zahăr şi conserve”.
În cursul nopţii, Ministerul Afacerilor Externe a anunţat „o pauză umanitară” în centrele civile şi coridoarele umanitare pentru a permite distribuirea ajutorului umanitar, acuzând ONU pentru blocaj, potrivit News.ro.
Apărarea civilă palestiniană a anunţat sâmbătă că 40 de persoane au murit în urma bombardamentelor şi tirurilor israeliene.
ONU şi ONG-urile au avertizat cu privire la o creştere a malnutriţiei infantile şi la riscul unei foamete generalizate în rândul celor peste două milioane de locuitori.
Presată în special de Paris, Berlin şi Londra să „ridice imediat restricţiile privind livrarea de ajutoare”, armata israeliană a anunţat sâmbătă că primele lansări de paraşute din partea ţărilor străine vor fi reluate în seara respectivă.
Această metodă, utilizată deja în 2024 în special de Emiratele Arabe Unite, Iordania şi Franţa, a fost criticată de mai mulţi responsabili umanitari, care au considerat-o periculoasă şi limitată, subliniind că nu poate înlocui ruta terestră.
Sâmbătă, Marea Britanie a anunţat că se pregăteşte să lanseze ajutoare şi să evacueze „copiii care au nevoie de asistenţă medicală”, în colaborare cu „parteneri precum Iordania”. Emiratele au declarat că vor relua „imediat” paraşutările.
O ambarcaţiune condusă de mişcarea pro-palestiniană „Flotila Libertăţii”, care se îndrepta spre Gaza încărcată cu ajutoare, a fost interceptată de armata israeliană, potrivit imaginilor live difuzate sâmbătă de grup. Interceptarea sa a fost confirmată de Israel, care a declarat că nava se află în prezent „în siguranţă, în drum spre coasta israeliană”.
Şeful agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (Unrwa), Philippe Lazzarini, a declarat sâmbătă că reluarea paraşutărilor a fost un răspuns „ineficient” la dezastrul umanitar în curs.
Picajele aeriene nu vor pune capăt agravării foametei. Ele sunt costisitoare, ineficiente şi pot chiar ucide civili înfometaţi.
„Nu putem accepta ca oamenii, şi un număr mare de copii, să moară de foame”, a afirmat preşedintele francez Emmanuel Macron într-o declaraţie, după o întâlnire cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi.
În opinia sa, conferinţa care va avea loc luni şi marţi la sediul ONU din New York „trebuie să deschidă o nouă dinamică în favoarea unei soluţionări juste şi durabile a conflictului israeliano-palestinian, pe baza a două state, singura soluţie capabilă să garanteze pacea şi securitatea pentru toţi în regiune”.
Războiul a fost declanşat de un atac fără precedent desfăşurat de mişcarea islamistă Hamas în Israel la 7 octombrie 2023, care s-a soldat cu moartea a 1 219 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ AFP bazat pe date oficiale.
În replică, Israelul a lansat o ofensivă care s-a soldat cu cel puţin 59 733 de morţi în Gaza, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii din Hamas, pe care ONU le consideră fiabile.
Ben Gvir denunță reluarea livrărilor: „O capitulare în faţa Hamas”
Ministrul Securităţii Naţionale, Itamar Ben Gvir, a denunţat decizia guvernului de a relua ajutorul umanitar pentru Gaza, numind-o „o capitulare în faţa Hamas” şi afirmând că a fost exclus de la deliberări.
„Sâmbătă seară am fost informat de o sursă din cabinetul prim-ministrului că, în timpul Shabbatului, a avut loc o consultare privind securitatea fără mine”, a scris Itamar Ben Gvir sâmbătă seara pe reţelele sociale.
Shabbat este ziua de odihnă a evreilor, care cade într-o sâmbătă. În timpul Shabbatului, evreii practicanţi se abţin în mod normal de la muncă, în afara situaţiilor de urgenţă.
„Ei ştiu foarte bine că, în calitate de ministru al Securităţii Naţionale, sunt disponibil în Shabbat pentru orice eveniment şi consultare importantă privind securitatea”, a adăugat Ben Gvir.
Armata israeliană a anunţat că va deschide coridoare pentru ca ajutorul umanitar să intre în Gaza şi va întrerupe operaţiunile de luptă în anumite zone, pe fondul indignării globale faţă de civilii care mor de foame în enclavă.
Operaţiunile militare se întrerup în Al-Mawasi, Deir al-Balah şi în oraşul Gaza, de la ora locală 10 (07.00 GMT) până la 20 (17.00 GMT), până la noi ordine, informează Reuters și Agerpres.
De asemenea, sunt desemnate permanent mai multe rute sigure între orele 6-23.
Televiziunea egipteană Al Qahera News a transmis, în cursul dimineţii, că s-a reluat deplasarea din Egipt către Gaza a câtorva zeci de camioane cu ajutoare, după câteva luni de presiuni internaţionale asupra Israelului şi după avertismente ale agenţiilor umanitare conform cărora foametea se extinde în enclava palestiniană.
Ben Gvir s-a pronunţat în favoarea continuării războiului din Gaza şi s-a opus în mod constant oricărei încetări a focului negociate cu Hamas. El s-a referit la decizie ca la o „capitulare” care ar pune în pericol soldaţii israelieni şi ar întârzia returnarea ostaticilor rămaşi.
„Singura modalitate de a câştiga războiul şi de a aduce înapoi ostaticii este să oprim complet ajutorul «umanitar», să cucerim întreaga fâşie şi să încurajăm migraţia voluntară”, a spus el.
Israelul a impus o blocadă de 11 săptămâni asupra tuturor ajutoarelor care intră în fâşie începând cu luna martie, reluând în cele din urmă distribuţia la sfârşitul lunii mai prin intermediul controversatei Fundaţii Umanitare Gaza (GHF), susţinută de SUA şi Israel.
Potrivit ONU, peste 1 000 de palestinieni au fost ucişi încercând să aibă acces la ajutor în lunile care au urmat, iar grupurile umanitare avertizează că „foametea în masă” se răspândeşte în Gaza.
Editor : Ș.A.
