Israelul, care a anunţat că recunoaşte oficial Somaliland, o premieră în cazul acestei republici autoproclamate care s-a desprins prin secesiune din Somalia, a înfuriat Mogadiscio, care a denunţat un ”atac deliberat” împotriva suveranităţii sale, relatează AFP.
Analişti regionali apreciază că o apropiere de Somaliland – care şi-a declarat în mod unilateral independenţa în 1991 – ar putea permite Israelului să obţină un acces la Marea Roşie.
Prin consecinţele geopolitice pe care le poate antrena această recunoaştere, anunţul israelian de vineri a provocat un val de condamnări în regiune – şi un dezacord cu Donald Trump.
Însă, la Hargueisa, capitala Somalilandului, considerat de-acum de către Israel ”un stat independent şi suveran”, sute de persoane au ieşit vineri seara în stradă, potrivit unor martori de la faţa locului.
Mulţi dintre ei agitau steagul regiunii separatsite şi scandau ”Victorie Somalilandului!”, potrivir acestor martori, care nu precizează dacă această manifestaţie era spontană.
Preşedintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi, supanumit „Irro”, a salutat ”o zi mare pentru poporul Republicii Somaliland, o pagină de aur (…) în istoria naţiunii noastre”, după 34 de ani de ”luptă”.
”RESPINGERE TOTALĂ”
Teritoriul Somalilandului – 175.000 de kilometri pătraţi, adică aproape o treime din Franţa -, care corespunde mai mult sau mai puţin fostei Somalii britanice, se află în vârful de nord-vest al Somaliei.
Somalilandul şi-a declarat unilateral independneţa în 1991, în timp ce Republica Somalia se cufunda în haos, după căderea regimului militar şi autocrat al lui Siad Barre.
Republica autoproclamată funcţionează de atunci în autonomie – cu propria monedă, armată şi poliţie – şi se distinge prin relativa sa stabilitate, în comparaţie cu Somalia, subminată de o insurrecţie islamistă a shebab şi conflicte politice cronice.
Însă ea nu era până acum recunoscută în mod public de nico ţară, ceea ce o menţinea într-o anumită izolare politică şi economică, în pofida situării sale la intrarea în Strâmtoarea Bab-el-Mandeb, pe una dintre cele mai frecventate rute comerciale din lume, care leagă Oceanul Indian şi Canalul Suez.
Regiunea este pradă dificultăţlilor economice – inflaţie, şomaj, sărăcie -, dar şi a unor conflicte în est.
Ministrul israelian de Externe Gideon Saar a anunţat vineri că cele două ţări vor stabili ”relaţii diplomatice complete, cu numire de ambasadori şi deschidere de ambasade”.
Preşedintele Somalilandului a fost invitat în Israel.
Mogadiscio a conamnat vineri seara un ”atac deliberat împotriva suveranităţii” sale şi a avertizat că anunţul Israelului exacerbează ”tensiuni politice şi de securitate în Cornul Fricii, la Marea Roşie şi Golful Aden, în Orientul Mijlociu şi în regiune, în sens larg”.
Somalia şi-a reiterat susţinerea ”de neclintit” a drepturoor legitime ale poporului palestinian şi că ”nu va accepta niciodată să facă poporul palestinian apatrid”.
Ministerul de Externe al Autorităţii Palestiniene (AP) şi-a exprimat îngrijorarea faţă de acest anunţ şi a subliniat că Israelul ”a evcat deja Somalilandul ca destinaţie a expluzării reprezentanţilor poporului palestinian din Fâşia Gaza”.
”ALIAŢI LA MAREA ROŞIE”
Egiptul, Turcia, Djibouti şi mai multe organizaţii multilaterale – inclusiv Consiliul Cooperării la Golf (CCG), Liga Arabă şi Uniunea Africană (UA) – au respins anunţul israelian.
Întrebat de tabloidul New York Post (NYP) despre o eventuaă recunoaştere a Somalilandului de către Statele Unite, preşedintele american Donald Trump a răspuns ”nu”.
Trump refuză să-şi urmeze aliatul israelian.
”Vom studia asta”, a anunţat el.
”Oare există cu adevărat oameni care să ştie ce este Somaliland?”, a adăugat locatarul Casei Albe.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care urmează să fie primit de către miliardarul republican zilele următoare în Florida, a evocat în schimb o ”oportunitate frumoasă de lărgire” a unui parteneriat între cele două ţări în domeniile economic şi agricol.
O Declaraţei ”comună şi reciprocă” a fost semnată de către cele două părţi, iar Somalilandul şi-a exprimat internţia de a adera la Acordurile Abraham, un proces prin care, în 2020, mai multe ţări arabe şi-au normalizat relaţiile cu Israelul şi o prioritate diplomatică a lui Donald Trump.
Interesul unei astfel de apropieri al Israelului este totodată geostrategic, estima într-un raport recent Institutul de Studii de Securitate Naţională (INSS), cu sedul la Tel Aviv.
Angajat pe mai multe fronturi regionale de la începutul Războiului din Fâşia Gaza şi atacul Hamas de la 7 octombrie 2023, ”Israelul are nevoie de aliaţi la Marea Roşie din numeroase motve strategice în vederea unei eventuale campanii împotriva huthi” în Yemen, analizează INSS.
Potrivit unei note din iulie a think tank=ului american Atlantic Council, o consolidare a legăturilor cu Somalilandul i-ar permite Israelului ”să-şi securizeze accesul la Marea Roşie şi să contrabalanseze influena regională a unor rivali puternici, consolidând totodată prezenţa aliaţilor săi”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
