Judecătoarea federală Yvonne Gonzalez Rogers a devenit una dintre cele mai influente figuri juridice din confruntarea dintre autorităţile americane şi marile companii tehnologice. După procese importante care au implicat Apple, Elon Musk şi OpenAI, ea conduce acum un dosar cu potenţiale consecinţe uriaşe pentru Meta şi pentru modul în care funcţionează Facebook şi Instagram, relatează CNBC.
În vârstă de 61 de ani şi cunoscută în mediul juridic drept ”YGR”, Gonzalez Rogers a devenit recent judecător-şef al Districtului de Nord al Californiei, jurisdicţie care include San Francisco şi Silicon Valley. Reputaţia sa este aceea a unui magistrat foarte exigent, puţin tolerant cu tentativele avocaţilor sau companiilor de a induce instanţa în eroare.
Cariera sa juridică se întinde pe aproximativ 35 de ani. Născută în Houston, a studiat la Princeton şi şi-a obţinut diploma în drept la University of Texas. În 1991 a intrat în firma Cooley, unde a devenit prima asociată latino. În 2008, Arnold Schwarzenegger, pe atunci guvernator al Californiei, a numit-o judecătoare la Alameda County Superior Court, iar în 2011 Barack Obama a nominalizat-o pentru funcţia de judecător federal.
Confruntarea cu Apple i-a consolidat reputaţia
Cel mai cunoscut dosar al său a fost disputa dintre Apple şi Epic Games.
În urma procesului din 2021, Gonzalez Rogers a decis în mare parte în favoarea Apple, considerând că Epic nu demonstrase că producătorul iPhone este un monopolist ilegal. Dar a stabilit şi că regulile prin care Apple împiedica dezvoltatorii să îndrume utilizatorii către alte sisteme de plată încălcau legislaţia concurenţei din California.
Ulterior, conflictul s-a intensificat. În 2025, judecătoarea a constatat că Apple încălcase în mod deliberat ordinul instanţei şi a acuzat un vicepreşedinte al companiei că a minţit în instanţă în legătură cu introducerea unui comision de 27% pentru anumite tranzacţii.
Cazul a fost trimis procurorilor federali pentru a analiza posibilitatea unor proceduri penale pentru sfidarea instanţei, deşi nu a urmat o astfel de urmărire penală.
A arbitrat şi confruntarea Musk–Altman
În primăvara acestui an, Gonzalez Rogers a prezidat procesul dintre Elon Musk şi Sam Altman.
Musk îi acuzase pe Altman, OpenAI şi cofondatorul Greg Brockman că au deturnat misiunea organizaţiei pe care o fondaseră iniţial ca nonprofit.
După trei săptămâni de proces, juriul consultativ a concluzionat că Musk îşi formulase acţiunea prea târziu. Dosarul s-a încheiat astfel fără ca acuzaţiile sale de fond să fie tranşate. Musk a calificat verdictul drept ”o chestiune tehnică” şi a anunţat că va face apel.
Acum, Meta se confruntă cu cel mai important test
Procesul actual ar putea avea consecinţe chiar mai mari.
Un grup bipartizan de 29 de procurori generali ai statelor americane acuză Meta că a conceput deliberat anumite funcţii ale Facebook şi Instagram pentru a crea comportamente compulsive în rândul copiilor şi adolescenţilor.
Printre funcţiile vizate se numără scroll-ul infinit, redarea automată a conţinutului, like-urile, notificările push şi conţinutul care dispare.
Statele susţin că Meta cunoştea vulnerabilitatea utilizatorilor tineri, dar a continuat să utilizeze aceste mecanisme. Compania este acuzată şi că ar fi colectat informaţii despre copii fără acordul părinţilor şi că ar fi indus publicul în eroare în privinţa riscurilor platformelor sale.
Meta respinge acuzaţiile.
Compania estimează că, într-un scenariu extrem, sancţiunile financiare asociate procesului ar putea ajunge la 1,4 trilioane de dolari, deşi procurorul general al Californiei, Rob Bonta, spune că statele nu solicită efectiv această sumă.
Miza cea mai importantă ar putea să nu fie însă amenda.
Procurorii cer modificarea algoritmilor şi a modului în care Meta proiectează serviciile destinate sau accesibile utilizatorilor tineri. O asemenea decizie ar putea obliga compania să schimbe elemente fundamentale ale Facebook şi Instagram.
Impactul economic ar putea fi considerabil deoarece aproximativ 98% din veniturile Meta provin din publicitate, iar algoritmii săi sunt esenţiali pentru selectarea şi direcţionarea reclamelor către utilizatori.
Aproape 3.000 de procese, reunite sub coordonarea ei
Dosarul actual este doar o parte dintr-o confruntare juridică mult mai amplă.
Gonzalez Rogers coordonează procedura multidistrictuală care reuneşte aproape 3.000 de procese împotriva Meta, TikTok, Snap şi YouTube, toate legate de presupusele efecte negative ale platformelor asupra copiilor şi adolescenţilor.
Procesul Meta este programat să dureze aproximativ şase-şapte săptămâni. Un juriu consultativ va asculta probele şi va formula un verdict, dar acesta nu este obligatoriu juridic. Decizia finală îi aparţine lui Gonzalez Rogers.
Tocmai această combinaţie – experienţa acumulată în procese împotriva unora dintre cele mai puternice companii din Silicon Valley şi autoritatea pe care o are în actualul dosar – face ca hotărârea sa privind Meta să poată deveni una dintre cele mai importante decizii ale carierei sale şi un precedent major pentru modul în care platformele sociale îşi pot proiecta algoritmii pentru utilizatorii tineri.