Într-un interviu oferit publicației maghiare Maszol , Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat că, deși se declară un reprezentant al unui curent anti-sistem, Călin Georgescu este de fapt un ”om al vechiului sistem”, care, prin intermediul persoanei despre care a declarat public că a fost mentorul său, Mircea Malița, poate fi asociat unei rețele de spionaj construită de regimului comunist, care a reușit să penetreze NATO și să ofere informații KGB-ului, condusă de fostul general de securitate Mihai Caraman.
„Eu am observat următoarele aspecte…
Pe de o parte, cum am spus mai devreme, în spatele lui Georgescu se află o rețea de rezerviști, care influențează societatea din multe direcții, care a găsit un candidat și au mobilizat resurse.
Pe de altă parte, el (Călin Georgescu – N.R.) nu este anti-sistem, ci aparține vechiului sistem, fiindcă el deja, în 1986, studia la New York și Londra, ceea ce nu era posibil pentru oricine. El însuși a spus că mentorul său a fost Mircea Malița, care poate fi asociat cu rețeaua Caraman, a declarat liderul UDMR.
„O mare parte a problemelor își au originea la noi în țară”
„În plus, a existat TikTok-ul, un instrument accesibil tuturor, iar faptul că ei au cumpărat anterior câteva mii sau zeci de mii de conturi false și le-au folosit, arată că stăpâneau tehnic acest domeniu.
Consider că o mare parte a problemelor își au originea la noi în țară.
Desigur, alții au ajutat cu comentarii sau distribuirea pe TikTok și pe alte rețele, și există dovezi că au fost roboți implicați, din afara României, dar problema principală a fost totuși internă.
Să nu mai vorbim despre ce au făcut instituțiile statului timp de ani de zile, pentru că despre Georgescu se știa de mult cine este. El promova ideile Mișcării Legionare, idei de extremă dreaptă din cea mai întunecată perioadă a secolului XX, iar aceasta este problema adevărată.
Astfel, din punct de vedere tehnic, echipa din spatele lui Georgescu era foarte bine pregătită. Frazele atrăgătoare despre familie, Dumnezeu sau patrie, care au fost atent țintite, scurte și ușor de înțeles, spunând fiecăruia ce dorește să audă”, a declarat Kelemen Hunor în interviul oferit Maszol.
„O problemă serioasă, care subminează încrederea în instituții”
Kelemen Hunor atrage atenția asupra faptului că lipsa unor explicații pertinente din partea autorităților despre motivele care au dus la anularea alegerilor prezidențiale reprezintă o greșeală, care contribuie la creșterea neîncrederii și a răspândirii teoriilor conspiraționiste.
„Din moment ce nu am primit nicio explicație liniștitoare din partea președintelui (Klaus Iohannis – N.R.) despre invalidarea alegerilor prezidențiale de anul trecut, întâlnim cele mai absurde teorii ale conspirației.
Pe lângă acestea, există o nemulțumire socială uriașă, care exista chiar înainte de alegeri. Astfel, chiar dacă nu era Georgescu, ar fi putut fi Simion în turul doi.
O altă problemă este că nu doar că nu au explicat, dar nici responsabili nu au fost identificați, iar aceasta reprezintă din nou o problemă serioasă, care subminează încrederea în instituții.
”O greșeală uriașă, pentru că amplifică neîncrederea și creează impresia că se ascunde ceva”
Președintele statului ar trebui să vorbească despre asta, pentru că serviciile secrete îi sunt subordonate și el ar trebui să cunoască toate informațiile. El ar trebui să explice societății ce s-a întâmplat, respectând anumite reguli, deoarece orice lider de stat respectă anumite reguli.
El nu a făcut acest lucru, iar eu consider aceasta o greșeală uriașă, pentru că amplifică neîncrederea și creează impresia printre oameni că se ascunde ceva.
Acest lucru, pe de o parte, iar pe de alta, în ultimele săptămâni am văzut cum apar și se răspândesc tot felul de teorii conspiraționiste. Aceasta este într-un fel de înțeles, pentru că, dacă nu primești o explicație pentru un fenomen, o decizie, o decizie atât de gravă, începi să îți explici singur ce s-a întâmplat. Și atunci îți imaginezi că ordinele au venit dintr-o parte sau alta”, a adăugat Kelemen Hunor, în același interviu.
„În ultimii 25 de ani, Călin Georgescu apare frecvent când e o criză politică, ca propunere de prim-ministru”
Kelemen Hunor a revenit asupra acestui subiect, explicând concluzia sa și raționamentul care la condus la ea, în cadrul emisiunii „Studio Politic”, la Digi 24.
„Eu încerc să înțeleg un fenomen și plec de la ceea ce declară Călin Georgescu. El declară că mentorul lui este Mircea Malița… N-avem timp acum să explicăm cine a fost Mircea Malița și care a fost contribuția lui la sistemul de educație de atunci, poate oricine dorește să citească și să se informeze.
Pe de altă parte, omul (Călin Georgescu – N.R.) își termină facultatea în 1986 și pleacă imediat la New York. Deci, în ’86, în cea mai dură perioadă comunistă, în dictatura comunistă, nu orice om pleca, liber, să studieze la New York. Aici avem un semn de întrebare foarte mare – cum pleacă, cine-l ajută, s-ar putea face anchete jurnalistice.
După aceea, în ultimii 25 de ani, cel puțin, dar putem vorbi de ultimii 35 de ani, el apare frecvent când e o criză guvernamentală, o criză politică, ca propunere de prim-ministru.
Prima dată, dacă nu mă înșel, în perioada lui Băsescu, care chiar vorbește despre acest aspect. Apare fiecare dată când este o astfel de criză, e propus de cineva. Cineva permanent îl introduce în prim-plan, din „întuneric”, dintr-un colț, apare Călin Georgescu.
Nu am identificat cine îl propune, nu am cum să o fac eu, dar, dvs., jurnaliștii o puteți face mult mai repede.
Eu am încercat să înțeleg acest fenomen, bineînțeles, punând toate informațiile publice cap la cap, atâta mă duce capul: am ajuns la concluzia că omul face parte din vechiul sistem.
Și prin modul în care a făcut această campanie, și prin modul în care s-a prezentat – omul este pregătit pentru o astfel de campanie, nu a a apărut, așa, de la o zi la alta. Că noi nu am observat, că societatea a văzut în ultima clipă, cu câteva zile înainte de alegeri, asta este o altă treabă, dar omul e pregătit de ani de zile, nu știu de câte ori a fost propus prim-ministru… A fost la Traian Băsescu, la un moment dat. Traian Băsescu l-a ascultat și l-a trimis acasă, ”Nu, multumesc!”…
Caraman, dilemă pentru Occident: s-a schimbat sau nu regimul în România
Totuși, noi nu putem să ne facem pierduți în spațiu și să punem totul într-un anumit context. Și asta am încercat să fac eu, poate am greșit, dacă am făcut-o, e greșeala mea, așa am înțeles eu acest fenomen.
Am făcut o legătură între Călin Georgescu și rețeaua Caraman fiindcă Mircea Malița, dacă citiți istoria recentă, istoria comunistă, atunci veți vedea care erau legăturile, în acea perioadă, între acești oameni, aceste personaje.
A fost, în anii ’90, directorul SIE, și a reprezentat în acea perioadă o dilemă pentru statele occidentale, dacă România, într-adevăr, și-a schimbat regimul politic sau este doar o chestiune de fațadă, fiindcă nu putea să mergi, să ceri intrarea în alianța nord-atlantică și în instituțiile europene punând un fost spion comunist în fruntea Serviciului de Informații Externe și, de aceea, a și fost retras.
E o discuție foarte lungă, dacă discutăm despre ce s-a întâmplat în anii ’90 și atunci eram și eu jurnalist, ca și dvs. și am căutat și eu multe explicații și am încercat să înțeleg multe lucruri din acea perioadă.
Așa mi-am explicat eu și am încercat să așez într-un context mai larg și am ajuns la această concluzie, nu spun că e una corectă, e concluzia mea și puteți să o combateți”, a declarat Kelemen Hunor, la Digi 24.
Cine a fost Mihai Caraman
Mihai Caraman a fost un agent dublu, spionând în Occident atât pentru regimul comunist din România, cât și pentru Uniunea Sovietică (KGB). Cu ajutorul rețelei de informatori pe care a construit-o, el a reușit să penetreze structura NATO în anii 50-60, transmițând infirmațiile obținute nu numai Direcției de Informații Externe a Securității, ci și către KGB.
După ce breșa de securitate NATO a fost descoperită, Caraman a fost expulzat de autoritățile franceze și și-a continuat cariera în alt compartiment al Securității.
Caraman a revenit în prim-plan în 1990, imediat după Revoluția anticomunistă, când a fost reactivat cu acelaşi grad şi numit în funcţia de ministru-adjunct al Apărării şi şef al Serviciului Român de Informaţii Externe (20 ian. – 20 aug. 1990), apoi director al Serviciului Român de Informaţii Externe (20 aug. 1990 – 9 apr. 1992); consilier al directorului Serviciului Român de Informaţii Externe (apr. – sept. 1992).
El a fost înlăturat din funcţia de şef al SIE în urma presiunilor făcute de secretarul general al NATO, Manfred Worner.
Mihai Caraman a murit anul trecut, la 95 de ani.
Editor : C.S.
