Rusia nu va accepta niciun ”compromis” cu privire la teritoriile ocupate în Ucaina, a anunţat marţi adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov, relatează Euronews.
El a anunţat că Moscova nu şi-a revizuit în scădere cerinţele şi că vrea să păstreze controlul celor cinci regiuni ucrainene a căror anexare a revendicat-o – Crimeea, Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson.
În afara Crimeei, anexate în 2014, şi ocupării aproape a întregii regiuni Lugansk, Rusia nu controlează în totalitate niciuna dintre celelelate regiuni ucrainene. Moscova nu contolează capitalele regiunilor Zaporojie şi Herson.
Kremlinul cere de-acum garanţii de securitate în favoarea Rusiei, după ce liderii europeni s-au angajat să apere Ucraina împotriva Rusiei în viitor – inclusiv prin mijloace militare.
Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat că Moscova nu va accepta ca ”Kievul să semneze acorduri de pace şi să înceapă apoi să le saboteze”.
Ucraina nu a comis niciun act de agresiune împotriva Rusiei, scrie Euronews.
Peskov a anunţat totodată – în mod fals – că un reprezentant al NATO a sosit în Ucraina şi s-a infiltrat în Guvernul ucrainean”. ”declanşând” războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Reprezentanţi ai NATO nu sunt membri ai Guvernului ucrainean şi nu fac parte din instituţii ucrainene, scrie Euronews.
Forţe ale Alianţei Nord-Atlantice nu au fost prezente în Ucraina nici înainte şi nici după invazia la scară mare a Rusiei, în februarie 2022, scrie postul penauropean.
Kremlinul a anunţat tot marţi că Rusia probabil nu va participa la un eventual armistiţiu de Crăciun.
Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat luni, la Berlin, ca Rusia să-şi întrerupă atacurile în timpul sărbătorilor de la sfârşitul anului, un lucru care poate conduce la negocieri în vederea unui armistiţiu.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Kievul susţine ideea unui armistiţiu, inclusiv în privinţa atacurilor vizând infrastructirilor energetice, în perioada Crăciunului.
Însă Moscova a respins această idee.
”Noi vrem pace. Nu vrem un armistiţiu care să dea Ucrainei un răgaz să se pregătească apoi de război”, a declarat Dmitri Peskov.
”Noi vrem să oprim acest război, să ne atingem obiectivele şi să ne garantăm interesele”, a subliniat el.
PROGRESE DUPĂ REUNIUNEA DE LA BERLIN
În urma negocierilor de la Berlin între Ucraina şi Statele Unite, Volodimir Zelenski a anunţat că progrese semnificative au au fost relizate, după primele negocieri directe pe care le-a purtat cu emisarii preşedintelui american Donald Trump Steve Witkoff şi Jared Kushner.
El a notat că negociatorii americani au au avut ”numeroase reuniuni cu Vladimir Putin în Rusia” înainte să se întâlnească cu oficiali de la Kiev.
”Am vrut mereu ca această echipă să vină în Ucraina, dar eram pregătit ca, dacă acest lucru nu funcţiona din diverse motive, să avem o discuţie lungă şi să încercăm să ne înţelegem”, a declarat el.
Volodimir Zelenski a apreciat că echipa lui Trump ”a auzit” Ucraina şi poziţiile Kievului, pe care le va prezenta acum Rusiei.
”Pentru ca să fiu cinsitit, nu ştiu cum vor percepe agresorii asta”, a adăugat el.
ZEENSKI SALUTĂ ÎN PARLAMENTUL OLANDEZ ”CELE MAI INTENSE ŞI ŢINTITE NEGOCIERI DE PACE”
Din Germania, Volodimir Zelenski s-a dus marţi în Olanda, unde a declarat, în Parlament, că este vorba despre ”cele mai intense şi mai ţintite negocieri de pace” de la începutul lui 2022.
”Americanii vor o încheiere rapidă. Calitatea în această rapiditate este importantă pentru noi. Dacă rapiditatea şi calitatea se întâlnesc, noi o susţienm deplin”, a declarat preşedintele ucrainean.
El a anunţat că Kievul îşi va finaliza partea de documente ”azi (marţi) sau mâine (miercuri)”.
”Apoi, Statele Unite vor participa la consultări cu Rusia, în zilele următoare, urmate de consultări cu preşedintele american”, a anunţat Volodimir Zelenski.
”Apoi, echipele noastre de negociere se vor reuni în Statele Unite, poate chiar în acest weekend. După această reuniune.vom vedea ce este potrivit să facem şi vom lua în calcul o reuniune a liderilor, cel puţin cu preşedintele american”, a anunţat el.
CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ MOSCVOVA RESPINGE PLANUL?
Moscova a anunţat în mai multe rânduri că cerinţele sale cu privire la Ucaina şi la orice eventuală soluţionare a conflictului rămân aceleaşi.
Negocierile între Statele unite şi Ucraina de la Berlin au fost criticate larg şi respinse de către Moscova.
Kremlinul continuă să insiste asupra faptului că nu va opri războiul împotriva Ucrainei atât timp cât ”cauzele profunde” ale conflictului nu sunt soluţionate.
Potrivit Moscovei, acestea sunt aspiraţia Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană (UE) şi la NATO, o presupusă încălcare de către NATO a angajamentelor pe care şi le-a asumat de a nu se extinde către est, o presupusă discriminare de către Guvernul ucrainean a minorităţii ruse şi ceea ce Vladimir Putin numeşte o ”denazificare” a Ucrainei.
Kremlinul a folosit aceste argumente penttru a justifica invazia la scară mare a Ucrainei în februarie 2022, fără să prezinte vreodată nicio probă a acestor acuzaţii.
Aceste pretenţii ale Moscovei, incluse în proiectul iniţial în 28 de puncte al planului de pace, includeau o amnistiere a forţelor ruse de toate actele comise de la începutul invaziei ruse.
Potrivit tuturor părţilor la aceste negocieri, proeictul a fost modificat şi cuprinde poziţiile Kievului şi Bruxellesului.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski aprecia luni că, dacă Rusia respinge în întregime acest ultim proiect al planului, Statele Unite ”îşi vor consolida sancţiunile şi vor furniza armament suplimentar, mai ales sisteme de apărare aeriană şi armament cu rază lungă de acţiune”.
”Cred că este vorba despre o cerere rezonabilă. Logica este clară. Dacă americanii sunt pregătiţi să dea garanţii de securitate Ucrainei şi să aplice măsuri puternice în cazul în care Putin le încalcă, cu ce diferă acest lucru de a cere garanţii, dacă el refuză să pună capăt războiului?”, a declarat el.
Rusia şi-a intensificat recent atacurile terestre şi aeriene, ţintind infrastructura energetică a Ucrainei.
Potrivit Misiunii ONU de Supravegherea Drepturilor Omului în Ucraina, cel puţin 226 de civili au fost ucişi, iar alţi 952 au fost răniţi în întreaga Ucraină, în noiembrie, în atacuri ruseşti.
Utilizarea de către armata rusă a unor rachete puternice cu rază lungă de acţiune şi a unor drone în zone urbane dens populate se află la originea a peste jumătate dintre victimele civile, potrivit Misiunii ONU.
Atacurile nocturne implică adesea sute de drone şi rachete.
”Milioane de familii îndură în prezent perioade prelungite fără electricitate, fără căldură şi fără apă, dificultăţi care se agravează pe măsură ce zilele se scurtează, iar temperaturile scad”, subliniază Misiunea ONU.
Potrivit unui ultim sondaj, realizat în perioada 26 noiembrie-13 decembrie de către Institutul Internaţional de Sociologie de la Kiev (KIIS), 63% dintre ucraineni se declară pregătiţi, în continuare, să sufere războiul atât timp cât este necesar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
