Cum foloseşte AI-ul generaţia Z, prima care a crescut complet în era digitală, a explicat Laura Lăzărescu, CEO Echo School of Technology, Digital Arts and Video Games, într-un interviu pentru News.ro. Expertul vorbeşte şi despre faptul că „în tehnologie, cererea pentru specialişti rămâne constant peste ofertă”. În plus, cele mai căutate joburi de tineri, la nivel global, sunt Digital Marketing Specialist, Game Designer, Product Manager, UX/UI Designer, Data Analyst, Social Media Manager şi Business Developer. Managerul subliniază şi ce oferă tinerii şi ce condiţii au angajatorii şi de ce este considerată industria creativă unul dintre cele mai dinamice sectoare din lume, care ar putea ajunge să reprezinte până la 10% din PIB-ul global înainte de 2030. Directorul spune că „educaţia care pregăteşte cu adevărat pentru viitor nu e cea care le oferă doar răspunsuri, ci cea care îi ajută să formuleze întrebările potrivite”.
News.ro: Cum ar trebui să se împrietenească tinerii cu noile tehnologii, inteligenţa artificală – în special, astfel încât să nu devină o dependenţă?
L.L.: Cred că relaţia sănătoasă cu AI începe cu o întrebare simplă: La ce îmi foloseşte? Tinerii ar trebui să vadă AI-ul ca pe un instrument, nu ca pe un scop în sine.
Noi îi încurajăm activ pe tineri să folosească inteligenţa artificială, dar o facem într-un mod ghidat şi relevant pentru viitorul lor profesional. Programele de facultate de la BISM şi Echo School durează trei ani, iar la finalul studiilor, absolvenţii primesc o diplomă internaţională emisă de partenerii noştri din UK. Practic, studiază în Bucureşti, în limba engleză, dar beneficiază de un curriculum britanic şi de o diplomă recunoscută internaţional, emisă de Abertay University din Scoţia. Le oferim tinerilor acces la un sistem educaţional occidental, fără să fie nevoie să plece din ţară.
Iar componenta de AI este parte integrantă din acest proces. Avem inclusiv cursuri dedicate, precum AI and Society, prin care studenţii învaţă cum să folosească inteligenţa artificială pentru a înţelege mai bine concepte, pentru a-şi organiza ideile sau pentru a explora perspective noi. Îi învăţăm să folosească aceste instrumente nu ca să le înlocuiască munca, ci ca să gândească mai clar, mai creativ şi mai strategic.
Sfatul meu pentru tineri, şi nu doar pentru ei, este să fie curioşi. Dar nu doar curioşi de tehnologie, ci mai ales curioşi de cum pot deveni mai buni. Săptămâna aceasta am fost în două licee, unde am vorbit despre persuasiune şi gândire critică. De fiecare dată i-am întrebat pe elevi dacă folosesc AI şi în ce fel. Apoi am discutat împreună despre limitele acestor instrumente şi cât de important este să îşi aplice gândirea critică şi în interacţiunea cu AI-ul. Le-am povestit despre Cialdini şi conceptul de pre-suasion, iar când ajungem la principiul legat de autoritate – despre cum tindem să luăm de bune ideile venite din partea unei voci „experte” – le spun mereu acelaşi lucru: nu vă uitaţi la AI ca la o autoritate absolută, ci ca la un partener de co-creaţie.
Inteligenţa artificială este aici să rămână, aşadar ar trebui să fie o preocupare constantă pentru noi. Să creăm contextele potrivite pentru tineri, ca să o utilizeze pentru a-şi potenţa abilităţile, nu pentru a le pierde.
Cum s-a transformat viaţa generaţiei Z odată cu avansul tehnologiei?
L.L.: Complicat. E un subiect dificil. Cu siguranţă, viaţa tinerilor arată foarte diferit. Eu lucrez în domeniul educaţiei de aproape 15 ani, aşadar am avut prilejul să fiu expusă la tineri în toată această perioadă, indiferent de cum s-a schimbat natura jobului meu. În mod deosebit, de când am lansat programele de facultate internaţionale de la BISM şi apoi Echo School, sunt zilnic printre ei. Doar în ultimii ani m-am văzut cu peste 6.000 de tineri în cadrul evenimentelor pe care le organizăm, cu care am povestit deschis despre cine sunt ei şi ce îşi doresc.
Am discuţii cu ei în interviurile de aplicare despre cine sunt, ce aşteptări au şi cum văd viitorul lor, iar apoi, în cele de feedback – facem asta cu toţi studenţii, de la sesiuni 1:1 până la sesiuni de grup. Acest lucru ne ajută să rămânem tot timpul conectaţi la realitatea lor, la nevoile lor şi la modul în care înţeleg şi îşi însuşesc programul de învăţare. Pentru noi, e important să fim un sprijin pentru studenţi, nu doar ca să devină profesionişti buni, ci şi oameni mai buni. Vă spun toate acestea pentru că, din afară – uneori chiar şi din presă – lucrurile pot fi interpretate diferit.
Generaţia Z este prima care a crescut complet în era digitală. Pentru ei, tehnologia nu este ceva „nou” – e contextul în care au crescut. Pe de o parte, tehnologia le-a oferit acces la educaţie, conectare globală, creativitate şi exprimare. Gen Z este mai informată, mai empatică în privinţa diversităţii şi mai pregătită să schimbe lucruri. Mulţi dintre ei învaţă programare sau design din TikTok sau YouTube, îşi creează branduri personale de la 16 ani şi folosesc AI-ul pentru a construi idei care ar fi fost imposibil de realizat acum câţiva ani. Pe de altă parte, expunerea constantă la ecrane şi la informaţie fragmentată a dus la scăderea capacităţii de concentrare, anxietate crescută şi oboseală digitală – ceea ce a generat inevitabil un sentiment mult mai acut de singurătate decât în cazul generaţiilor anterioare, deşi ei sunt mereu „conectaţi”.
Avem cu toţii, inclusiv ei, o superputere: AI-ul. Ne ajută să fim mai clari, mai eficienţi, să structurăm mai bine idei. Dar trebuie să avem grijă să rămânem relevanţi. Gândirea critică, creativitatea şi curiozitatea fac diferenţa dintre cei foarte buni şi cei mediocri. Zilele trecute vorbeam cu un expert în inteligenţă artificială de pe piaţa din România, care spunea că în curând se va adânci prăpastia dintre cei care nu folosesc deloc AI şi cei care înţeleg că îi poate face mai buni, mai repede. Cu cât eşti mai pregătit, cu atât vei putea să generezi lucruri mai complexe şi mai ample alături de AI.
Gen Z are potenţialul de a deveni una dintre cele mai inovatoare şi autentice generaţii – dacă este încurajată să folosească tehnologia conştient, nu compulsiv.
În ce domenii se resimte cel mai mare deficit de forţă de muncă? Există aici studii?
L.L.: Deficitul de forţă de muncă este o provocare din ce în ce mai vizibilă, mai ales dacă ne uităm în jurul nostru, la schimbările care au avut loc în ultimii ani în multe echipe şi organizaţii. De la sănătate la tehnologie, transport sau construcţii, tot mai multe industrii raportează dificultăţi în a atrage şi păstra oameni pregătiţi. Iar cauza principală nu mai pare să fie lipsa de resurse, ci, tot mai mult, lipsa de aliniere între nevoile reale ale pieţei şi aşteptările angajaţilor.
Chiar dacă noi, la BISM şi Echo School, nu pregătim direct oameni pentru industriile unde deficitul e cel mai pronunţat, suntem constant conectaţi la această realitate. Discutăm cu manageri, antreprenori, studenţi şi tineri profesionişti, iar mesajul e acelaşi: competenţele se pot forma, dar provocarea reală este motivaţia – cum gândesc oamenii despre muncă, despre rolul lor şi despre ce aşteaptă de la un angajator sau un sistem.
În Europa, ţări precum Germania, Olanda, Danemarca, Austria şi România se confruntă cu lipsuri importante. În unele cazuri, se ajunge chiar la blocaje în desfăşurarea activităţilor, în special în sănătate, servicii sociale, transport şi construcţii. Industria ospitalităţii, logistica şi chiar agricultura sunt şi ele afectate. Iar în tehnologie, cererea pentru specialişti rămâne constant peste ofertă, ceea ce generează o competiţie acerbă pentru talente şi o nevoie permanentă de reconversie profesională.
Desigur, există studii şi date oficiale care documentează aceste tendinţe. Dar ceea ce vedem şi noi în activitatea noastră, în fiecare interacţiune cu tineri şi profesionişti, este că nu mai vorbim doar despre o criză de oameni, ci despre o criză de sincronizare între ceea ce oferă piaţa şi ceea ce caută oamenii.
Care sunt joburile care îi atrag acum pe tineri? De ce sunt ei interesaţi?
L.L.: Tinerii sunt tot mai atraşi de domenii care combină creativitatea cu tehnologia şi care le oferă autonomie, impact şi flexibilitate. Vor să lucreze în medii dinamice, cu sens, unde pot învăţa repede şi pot contribui vizibil.
La nivel global, în topul celor mai căutate domenii de către tineri se află roluri precum Digital Marketing Specialist, Game Designer, Product Manager, UX/UI Designer, Data Analyst, Social Media Manager şi Business Developer – toate aflate la intersecţia dintre inovaţie, tehnologie şi comunicare.
Programele de facultate pe care le avem la BISM şi Echo School sunt din zona de Digital Marketing, Business Management, Game Design, Computer Arts and Animation sau Game Engineering, deci reflectă exact aceste direcţii de interes. Suntem aliniaţi cu trendurile actuale care arată o orientare clară spre industriile creative şi digitale, unde tinerii caută mai mult decât un job: caută un context în care să crească, să se exprime şi să aibă un impact.
Care sunt condiţiile pe care le pun ei atunci când aleg un job? Ce condiţii au angajatorii?
L.L.: Aici pot să răspund cu opinia mea subiectivă, şi anume, că tinerii din ziua de astăzi pun nişte limite foarte clare legate de relaţia pe care o au cu locul de muncă. Nu spun asta dintr-o perspectivă bună sau rea, ci doar că e altfel. Şi, foarte important, sunt mai conştienţi de valoarea pe care o au mult mai devreme. Nu mai caută doar stabilitate sau un salariu bun, ci şi sens, flexibilitate, timp pentru viaţă personală şi spaţiu pentru a se exprima. Pentru unii, faptul că pot lucra remote sau într-un mediu unde se simt respectaţi contează mai mult decât orice beneficiu financiar. Îi interesează impactul pe care îl are munca lor, cum sunt trataţi şi dacă se pot dezvolta, nu doar profesional, ci şi uman.
Pe de altă parte, angajatorii îşi doresc oameni implicaţi, adaptabili, cu etică de lucru şi capacitatea de a duce lucrurile la bun sfârşit. Iar aici apare uneori o diferenţă de ritm sau de perspectivă. Pentru că una dintre cele mai mari provocări, din ce observ şi în discuţiile cu managerii, este tocmai cum reuşim să aliniem aceste două seturi de nevoi – fără să forţăm una dintre părţi să se schimbe radical.
Cred că e un moment în care se rescriu regulile, iar cei care vor reuşi să construiască echipe echilibrate sunt cei care reuşesc să navigheze nu doar prin task-uri, ci şi prin aşteptări.
Ce facem noi deosebit la BISM şi Echo School este că îi conectăm foarte devreme pe tineri cu viitorii angajatori. Faptul că le predau exclusiv experţi din industrie îi ajută să înţeleagă rapid care sunt aşteptările reale din piaţă şi cum se pot pregăti mai bine pentru ele.
În plus, pregătim un Job Fair dedicat, prin care tinerii vor interacţiona direct cu companii din comunitatea BISM – o comunitate care numără peste 1.500 de absolvenţi din programele executive. Ne dorim ca ei să fie nu doar bine pregătiţi academic, ci şi ancoraţi în realitatea profesională care îi aşteaptă după facultate.
Există statistici în privinţa numărului de tineri care „vânează” locuri de muncă în domeniile creative?
L.L.: Industria creativă joacă un rol semnificativ în economia globală, contribuind cu aproximativ 3% la PIB-ul mondial şi generând aproape 50 de milioane de locuri de muncă la nivel internaţional. Potrivit estimărilor ONU citate de International Finance Corporation (IFC), acest sector angajează mai mulţi tineri cu vârste între 15 şi 29 de ani decât orice alt domeniu.
Mai mult, industria creativă este considerată unul dintre cele mai dinamice sectoare din lume şi ar putea ajunge să reprezinte până la 10% din PIB-ul global înainte de 2030.
Deşi nu există date recente care să ne arate clar câţi tineri „vânează” locuri de muncă în aceste domenii, realitatea pe care o vedem noi – în fiecare interviu de admitere sau sesiune de feedback – confirmă interesul crescut pentru aceste direcţii. Programele noastre de la BISM şi Echo School – în Digital Marketing, Business Management, Game Design, Art & Animation şi Game Engineering – sunt aliniate cu aceste tendinţe globale şi răspund direct unei nevoi reale de exprimare, inovaţie şi sens în carieră.
Sunt dispuşi tinerii să înveţe la locul de muncă, să facă voluntariat, training?
L.L.: Da, absolut. Din nou, eu mă raportez la felul în care noi interacţionăm cu studenţii din programele de facultate. Pe lângă curriculumul obligatoriu în programele noastre, curriculum pe care vă spuneam că îl preluăm integral de la partenerii noştri din UK, Abertay University, am adăugat ca parte din experienţa de învăţare o componentă semnificativă sub forma unui program de personal development. Programul acesta este privit cu multă seriozitate din partea noastră, atât pentru BISM, cât şi pentru Echo School. E adevărat că prezenţa în sală nu este obligatorie, dar, chiar şi aşa, foarte mulţi sunt dispuşi să investească timp şi energie în ceva ce îi va face mai buni. În plus, ei au posibilitatea de a participa ca voluntari în cadrul unor evenimente importante. Fie de business, fie din zona de game development sau industrii conexe. Şi aleg să o facă.
De exemplu, la Echo School, studenţii au participat în semestrul I la o activitate de testare pe un joc, alături de Amber Studio, unul dintre fondatori. Tot alături de ei, weekendul trecut am organizat un game jam – un eveniment în care studenţii colaborează pentru a crea un joc video cap-coadă într-un timp scurt, punând în practică tot ce învaţă, de la concept până la prototip.
Dintr-o altă perspectivă, din păcate, observăm că, în interacţiunile cu liceenii, numărul celor implicaţi în activităţi de voluntariat a rămas destul de constant în ultimii ani. Asta ne arată că mai e mult de lucru. Şi că, dacă vrem ca tinerii să vadă valoarea acestor experienţe, trebuie să depunem, fiecare dintre noi, un efort real de a le face vizibile şi atractive. Pentru că da, e cu adevărat valoros să te implici, să testezi, să înveţi şi dincolo de orele de curs.
Şcoala actuală oferă abilităţile necesare pentru ca tinerii să fie înzestraţi cu toate cerinţele pieţei muncii?
L.L.: Şcoala, aşa cum este ea acum, oferă o parte din abilităţile necesare, dar nu toate. Şi e important să recunoaştem asta nu ca pe un reproş, ci ca pe o realitate care ne responsabilizează pe toţi. Din punctul meu de vedere, ce lipseşte adesea nu este informaţia, ci contextul – acel spaţiu în care tinerii înţeleg cum se aplică ce învaţă, cum colaborează în echipă, cum gândesc critic sau cum fac faţă ambiguităţii. Şi foarte important, să vadă imaginea de ansamblu. Şi e foarte complicat să faci asta.
La BISM şi Echo School, tocmai asta încercăm să construim: o experienţă care să-i aducă mai aproape de lumea reală. Pe lângă curriculumul internaţional, lucrăm cu profesionişti din industrie, organizăm activităţi practice, proiecte aplicate, competiţii de creat jocuri sau le facilităm contexte de implicare în evenimente mari de business şi tehnologie. Iar prin programul nostru de personal development încercăm să cultivăm abilităţi care nu se învaţă experienţial, de la autonomie şi reflecţie, până la capacitatea de a naviga prin schimbare.
Educaţia care pregăteşte cu adevărat pentru viitor nu e cea care le oferă doar răspunsuri, ci cea care îi ajută să formuleze întrebările potrivite.
Cum se implică în acest sens Bucharest International School of Management (BISM) şi ECHO School? Care sunt direcţiile pe care le urmează?
L.L.: Chiar dacă preluăm curriculumul de la partenerul internaţional – Abertay University, intervenţia noastră se vede în felul în care livrăm, în experienţele pe care le construim în jurul acesteia, şi mai ales în componenta extinsă de dezvoltare personală pe care o adăugăm: gândire critică, curiozitate, creativitate, inteligenţă emoţională, claritate în luarea deciziilor. Scopul nostru este să pregătim tinerii cât mai bine pentru piaţa muncii şi credem că facem asta foarte bine.
Dar mai important decât cariera, pentru noi contează felul în care aleg să gândească şi să contribuie. Ne dorim ca absolvenţii noştri să fie nu doar bine pregătiţi profesional, ci şi conectaţi la ei înşişi, conştienţi de impactul pe care îl pot avea asupra celor din jur. Direcţiile în care mergem reflectă tocmai această viziune: construim un ecosistem educaţional în parteneriat cu lideri internaţionali, oferim contexte de învăţare aplicate, şi mai mult decât atât, investim constant în formarea unei generaţii de oameni care gândesc critic, acţionează cu sens şi nu se tem să schimbe lucrurile în bine.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
