Franţa riscă să intre într-o criză a datoriei publice şi ar putea deveni prea mare pentru ca Banca Centrală Europeană (BCE) să o poată salva, a avertizat economistul american Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, în contextul creşterii costurilor de împrumut şi al dificultăţilor politice privind adoptarea bugetului pentru 2027, relatează CNBC.
Într-o analiză publicată joi pe platforma Substack, Krugman a susţinut că Franţa se află pe o traiectorie fiscală nesustenabilă, caracterizată de deficite bugetare ridicate, o datorie publică importantă în raport cu PIB-ul şi costuri tot mai mari pentru plata dobânzilor.
Economistul consideră că una dintre problemele structurale ale ţării este incapacitatea de a adapta vârsta de pensionare, pe care o apreciază drept relativ scăzută, la îmbătrânirea populaţiei.
”Dependenţa Franţei de euro face uşor de imaginat cum această pierdere a încrederii s-ar putea transforma într-o criză gravă. Am văzut acest scenariu în perioada 2009-2012, mai întâi în Grecia, apoi în Portugalia, Spania şi Italia”, a scris Krugman, referindu-se la criza datoriilor suverane din zona euro.
Potrivit acestuia, o asemenea criză poate începe atunci când investitorii încetează să mai cumpere obligaţiunile unui stat, provocând creşterea dobânzilor şi amplificând temerile privind incapacitatea guvernului de a-şi rambursa datoriile. Retragerile de capital accentuează ulterior presiunile asupra finanţării publice, alimentând un cerc vicios.
Krugman a amintit că intervenţia BCE din 2012, când preşedintele de atunci, Mario Draghi, a promis că instituţia va face tot ceea ce este necesar pentru protejarea monedei euro, a fost posibilă şi datorită măsurilor ample de reducere a cheltuielilor adoptate de statele sud-europene.
În cazul Franţei, o eventuală operaţiune de salvare ar fi extrem de costisitoare pentru BCE şi ar genera controverse politice majore, în condiţiile în care ţara continuă, potrivit economistului, să se îndepărteze de disciplina fiscală.
”Franţa ar putea să fi trecut de la statutul de prea mare pentru a fi lăsată să se prăbuşească la cel de prea mare pentru a fi salvată”, a avertizat Krugman, apreciind că o criză a datoriei franceze ar putea provoca diviziuni profunde în Europa.
Avertismentul vine în condiţiile în care randamentul obligaţiunilor guvernamentale franceze cu scadenţa la zece ani a atins cel mai ridicat nivel din 2002, pe fondul îngrijorărilor investitorilor privind deficitul bugetar şi instabilitatea politică.
Premierul Sebastien Lecornu încearcă să obţină aprobarea unui buget pentru 2027 care prevede ajustări fiscale de zeci de miliarde de dolari, într-un parlament fragmentat şi în contextul protestelor studenţeşti împotriva subfinanţării educaţiei.
Fostul preşedinte al BCE Jean-Claude Trichet a declarat vineri pentru CNBC că guvernul şi parlamentul francez trebuie să ajungă la un compromis credibil pentru reducerea deficitului şi restabilirea încrederii pieţelor.
”Responsabilitatea revine guvernului şi parlamentului francez, iar acestea au o muncă dificilă de făcut”, a afirmat Trichet, care a condus BCE între 2004 şi 2011.
Acesta a precizat că zona euro dispune de mai multe instrumente pentru gestionarea eventualelor turbulenţe financiare, inclusiv Mecanismul European de Stabilitate şi Instrumentul pentru Protejarea Transmisiei Politicii Monetare (TPI) al BCE.
TPI, aprobat în 2022 şi neutilizat până în prezent, permite intervenţii pe pieţele obligaţiunilor pentru a contracara evoluţiile dezordonate care ameninţă transmiterea politicii monetare în zona euro. Activarea sa este însă condiţionată de respectarea unor criterii de eligibilitate fiscală şi economică.
Trichet a subliniat că o intervenţie ar presupune ca autorităţile franceze să solicite sprijin, lucru pe care guvernul de la Paris susţine în prezent că nu îl consideră necesar.
Fostul oficial a cerut tuturor forţelor politice franceze să dea dovadă de responsabilitate, în pofida divergenţelor accentuate de apropierea alegerilor prezidenţiale din 2027.
Potrivit lui Trichet, autorităţile trebuie să demonstreze că pot adopta măsuri bugetare credibile, aceasta fiind una dintre condiţiile pentru eventuala activare a TPI.
”Mai întâi trebuie să te ajuţi singur, pentru că nu putem reuşi dacă nu îi convingi pe participanţii la piaţă, pe investitori şi pe cei care economisesc că eşti credibil”, a declarat fostul preşedinte al BCE, invocând experienţa crizei datoriilor suverane din zona euro.