Ministrul Energiei Bogdan Ivan a declarat că prin adoptarea de către Parlament a proiectului care modifică o ordonanță de urgență din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, au fost deblocate investițiile hidroenergetice și pot reporni lucrările la 7 hidrocentrale care vor adăuga 214 MW de energie în sistemul naţional. Ministra Mediului Diana Buzoianu a precizat că această lege este „o rușine care va distruge, însă, păduri extraordinar de valoroase din țară pentru generații întregi de acum încolo”. Ea a mai spus că legile pe mediu nu blochează hidrocentralele, ci doar pe cele ineficiente care „nu mai produc energie pentru că apele din România nu mai au debitele respective”.
„Dragii mei, România face un pas important spre independența sa energetică. A fost adoptat proiectul de lege care deblochează investițiile hidroenergetice strategice, proiecte esențiale pentru securitatea energetică a țării”, a scris Bogdan Ivan, joi pe Facebook.
Ministrul Energiei a mai spus că prin această lege vor fi repornite lucrările la șapte hidrocentrale strategice, care „vor adăuga 214 MW de energie sigură în sistemul național:
- Răstolița – 35,3 MW
- Bumbești-Livezeni – 65,2 MW
- Surduc-Siriu (Nehoiașu) – 55 MW
- Pașcani (Siret) – 9,4 MW
- Cerna-Belareca – 14,7 MW
- Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW
- Cerna Motru-Tismana II (Baraj Vaja) – 8 MW
„Energie sigură și curată produsă în România, locuri de muncă și stabilitate energetică pe termen lung. E doar începutul!”, a conchis Ivan.
Reacția ministrul Energiei vine după ce deputații au adoptat, decizional, un proiect de lege care prevede că modificarea limitelor ariilor protejate este posibilă doar dacă pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice care erau în curs de execuție sau demarcate anterior acestei date.
De asemenea, liderul senatorilor PSD Daniel Zamfir a explicat, miercuri, că toate obiectivele și amenajările hidroenergetice începute înainte de anul 2007 vor putea fi finalizate fără acord de mediu, în urma adoptării unui proiect de lege în Parlament.
„Astăzi vreau să dau două vești bune oamenilor, românilor, și o veste proastă ministrei Mediului și brațului politic al organizațiilor neguvernamentale care frânează dezvoltarea României. (…) Ca atare, toate obiectivele hidroenergetice, după promulgarea legii, vor fi finalizate în regim de urgență, fără să mai fie nevoie de acest balet politic pe care l-am văzut de ceva vreme din partea ministrului Mediului, care nu numai că n-a pus în aplicare solicitarea prim ministrului de a emite în două săptămâni, dacă vă aduceți aminte, de la moțiune, o ordonanță de urgență care să urgenteze”, a explicat Daniel Zamfir, la Parlament.
Proiectul respins de Senat, dar adoptat de Cameră
Legea adoptată de Camera Deputaților merge la promulgare. Pe 19 decembrie 2022, Senatul respinsese la vot acest proiect, în calitate de prim for sesizată, însă Camera Deputaților l-a adoptat, decizional, în plenul de ieri.
Intervențiile legislative vizează crearea unui cadru absolut excepțional, prin care modificarea limitelor ariilor protejate este posibilă doar dacă pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarcate anterior acestei date, în temeiul legislației în vigoare, conform expunerii de motive a proiectului de lege.
Astfel, „prin excepție, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate, în termen de 60 de zile de la solicitarea de către beneficiar, prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislației în vigoare.
Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetică, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, stațiilor și rețelelor de transport și distribuție aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate și limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lățime 100 metri, pe toată lungimea de grănițuire”, arată propunerea legislativă.
Prevederile acestei legi nu sunt aplicate „proiectelor sau părților proiectelor care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență, precum și proiectelor care contribuie la realizarea acestor obiective, din punct de vedere al securității naționale, desemnate astfel prin hotărâri ale CSAT și nici capacităților de producere sau transport a energiei electrice existente aflate în arii protejate asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a acestora”.
Buzoianu: „Cei care vin și cer să nu mai existe norme de mediu fac jocurile unor băieți deștepți”
Diana Buzoianu a declarat că parlamentarii români care s-au exprimat în favoarea acestui proiect de lege „trădează și votează împotriva pădurilor României”. Mininistra Mediului a adăugat că este o propunere legislativă a fost împisă și votată de AUR și „aliați apropiați de la alte partide”.
„În discursuri toți sunt mari protectori ai pădurii, în voturi trădează și votează împotriva pădurilor României. Acum câteva minute a trecut legea votată de AUR, PSD, PNL și UDMR care stabilește că orice arie protejată poate fi distrusă. Un proiect împins și votat de AUR și aliați apropiați de la alte partide care cer, pe scurt, ca limitele ariilor protejate să fie modificate în 60 de zile sau ca proiecte decise de CSAT să nu mai îndeplinească nicio condiție de mediu”, a scris Diana Buzoianu, pe Facebook.
„Am spus-o și o mai spun de fiecare dată când e nevoie: legile de protecția mediului există pentru că am decis, colectiv, că nu putem să ne batem joc de apa pe care o bem, aerul pe care îl respirăm, să murim cu zile din cauza poluării și să lăsăm o țară otrăvită pentru generațiile viitoare”, a continuat ministra Mediului.
„Cei care vin și cer să nu mai existe norme de mediu fac jocurile unor băieți deștepți care preferă să se îmbogățească pe repede înainte și aruncă la gunoi sănătatea și siguranța a milioane de români. Avem o comoară națională: pădurile României. Nu e o noutate că politicul a distrus și a fost părtaș la tăierile devastatoare din ultimii zeci de ani de zile a acestor păduri. Nu e o surpriză că tot o majoritate politică vine și spune astăzi că, indiferent de impactul pe mediu, dacă o mână de oameni politici decid, nu mai există nicio lege care să protejeze pădurile României”, a completat Buzoianu.
„Legile de mediu nu blochează hidrocentrale”
Diana Buzoianu a mai spus că legile de mediul nu blochează hidrocentralele, ci doar pe cele ineficiente.
„Să ne înțelegem: legile pe mediu nu blochează hidrocentralele. Legile pe mediu blochează acele proiecte de hidrocentrale ineficiente care nu mai produc energie pentru că apele din România nu mai au debitele respective. Dacă un proiect nu e eficient, da, el nu trebuie continuat chiar dacă niște firme șmechere așteaptă să iasă din insolvență cu zecile de milioane care ar urma să vină prin aceste proiecte (nu e un scenariu de film, e fix situația reală a unor firme care vor primi banii pentru aceste lucrări)”, a explicat ea.
Aceasta a adăugat că „trebuie discutat de la caz la caz, specific, să vedem ce proiecte sunt bune și ce nu”.
„Sper că nimeni nu e naiv să creadă că toate aceste proiecte din ultimii 30 de ani au fost toate extraordinare. O analiză obiectivă nu are cum să supere pe nimeni, mai puțin pe cei care s-au urcat populist pe acest subiect. Legea adoptată astăzi în Parlament este o rușine. O rușine care va distruge, însă, păduri extraordinar de valoroase din țară pentru generații întregi de acum încolo”, a mai precizat Buzoianu.
Ea a mai spus că va continua să lupte pentru pădurile României.
„Nu de alta, dar datoria mea nu e pentru firme în insolvență sau companii ale statului, ci față de toți cei care ne vor întreba peste 20-30 de ani «și ce ați făcut să trăim într-o țară mai bună?»”, a conchis Buzoianu.
Editor : Ana Petrescu
