Lia Savonea, judecător la Înaltea Curte de Casaţie şi Justiţie, este singurul candidat înscris la concursul pentru ocuparea postului de preşedinte al instanţei supreme, post deţinut în prezent de Alina Corbu, al cărei mandat se încheie în luna septembrie.Ea a dat mai multe decizii controversate de-a lungul carierei sale, printre care se numără anularea rechizitoriului în Dosarul Revoluției sau rejudecarea cazului Mario Iorgulescu.
Anunţul privind înscrierea Liei Savonea la concurs a fost făcut marţi de CSM, în condiţiile în care luni, 16 iunie, a fost data limită pentru înscriere.
Odată cu înregistrarea candidaturii, Savonea a depus un proiect referitor la exercitarea atribuţiilor manageriale de preşedinte al ICCJ.
Conform calendarului stabilit de CSM, din 23 iunie, poate dispune analizarea candidaturilor şi aprobarea susţinerii interviului. Interviul constă în susţinerea planului managerial, verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare şi verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei, potrivit News.ro.
Cine este Lia Savonea
Lia Savona a fost preşedinte al CSM şi preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti.
Absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti – promoţia 1996, şi-a început activitatea la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în acelaşi an, unde a exercitat şi activităţi manageriale, în calitate de preşedinte al acestei instanţe, din anul 2001 până în anul 2003, când a promovat la Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, secţie, pe care, de asemenea, a condus-o.
În toată perioada ulterioară anului 2003, a desfăşurat activitate de judecată exclusiv în materie penală.
Din anul 2009, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al instanţei, în perioada 2010-2011, preşedinte cu delegaţie, al Curţii de Apel Bucureşti, iar, începând cu anul 2012, a ocupat funcţia de preşedinte.
Lia Savonea a promovat în funcţia de judecător la Instanţa supremă – Secţia Penală în primăvara anului 2023, după ce, anterior, a ocupat funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti.
Ea a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii în componenţa anterioară, deţinând în anul 2019 şi funcţia de preşedinte al CSM.
De-a lungul timpului, Lia Savonea a luat mai multe decizii controversate, printre care şi declararea ca neconform a rechizitoriului din dosarul „Revoluţiei” în care este judecat Ion Iliescu şi rejudecarea cazului în care Mario Iorgulescu avea o condamnare definitivă de 13 ani şi 8 luni închisoare, după ce a condus beat şi drogat la volan şi a omorât un alt şofer.
Proiectul de management al Liei Savonea
Consiliul Superior al Magistraturii a publicat, marţi, proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere depus de judecătorul Lia Savonea, singurul candidat care s-a înscris în cursa pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Judecătoarea de la Înalta Curte notează în proiect că o parte a publicului „nu are o înţelegere clară” a rolurilor şi responsabilităţilor instituţiilor, astfel încât „eşecurile” sunt atribuite instanţei, nu de puţine ori, „fără temei”.
„Indiferent de obiectul unui dosar, cu o miză mai mare sau mai mică, şi indiferent de materie, judecătorii nu decid în funcţie de simpatii personale, ci aplică prevederile Codului civil, penal sau dispoziţiile de Drept administrativ, ori din altă materie. Atunci când informaţiile publice sunt incomplete sau, mai mult, când sunt prezentate trunchiat ori chiar tendenţios, publicul tinde să judece cazurile emoţional”, spune magistratul în proiectul consultat de Agerpres.
Ea adaugă că anularea unui act administrativ al unei autorităţi publice în instanţele de contencios este expresia faptului că „legea este mai presus de orice autoritate”, indiferent de nivelul acesteia, reprezintă sancţionarea „unui exces de putere, nu demers abuziv al justiţiei”.
Tot astfel, anularea unui contract, cauzele prin care se constată concurenţă neloială, o fraudă comercială, sustragerea de la plata taxelor datorate, condamnarea pentru fapte de corupţie sunt expresia restabilirii echilibrului juridic încălcat, fie că înfruntă un abuz de autoritate, o neînţelegere contractuală sau o fraudă, judecătorul acţionează în virtutea legii pentru a repune în drept un echilibru pierdut, arată Lia Savonea.
„În materia penală, spre exemplu, constatăm că în mod frecvent, în spaţiul public, eşecurile procurorilor pentru rechizitoriile slabe, probele insuficiente sau anchetele penale defectuoase sunt imputate instanţei de judecată. Confuzia între rolul acuzatorului şi cel al judecătorului afectează grav încrederea în actul de justiţie. Judecătorul nu este un executant al rechizitoriului, ci un garant al legalităţii şi un arbitru imparţial care decide exclusiv pe baza probelor administrate în mod legal. Este fundamental ca opinia publică să înţeleagă că achitarea unui inculpat nu înseamnă „slăbiciunea” instanţei, ci, dimpotrivă, reflectă aplicarea principiului prezumţiei de nevinovăţie şi a standardului de probă „dincolo de orice îndoială rezonabilă”. Transferarea responsabilităţii eşecului acuzării asupra instanţei este un procedeu periculos pentru că slăbeşte autoritatea judecătorului şi descurajează independenţa”, subliniază judecătoarea.
Potrivit acesteia, opinia publică este influenţată înainte de verdict atunci când sunt furnizate declaraţii sau imagini care sugerează vinovăţia.
„Se creează o presiune care generează un climat tensionat, iar prejudecăţile create în spaţiul public pot afecta inclusiv comportamentul participanţilor. Cum se ajunge într-un astfel de punct? Prin opţiunea organelor de urmărire penală de mediatizare, excesivă uneori, din chiar debutul anchetei penale, mai cu seamă în cauze în care există o miză publică, corectă, indiscutabil, de combatere a comportamentelor ilicite. Atunci când finalizarea unui astfel de dosar se face într-un mod diferit faţă de aşteptările amplificate, peste limita dezbaterilor acceptate într-o societate democratică, este mai probabil ca publicul să identifice o problemă în zona instanţei de judecată”, mai notează judecătoarea în proiect.
Pe 19 mai, Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat declanşarea procedurii privind numirea unui nou şef al ICCJ.
Potrivit anunţului publicat pe pagina de internet a instituţiei, termenul pentru depunerea candidaturilor pentru funcţia de preşedinte al Instanţei supreme la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a fost până luni, iar, începând cu data de 23 iunie, Secţia poate dispune analizarea candidaturilor şi aprobarea susţinerii interviului pentru candidaţii înscrişi.
Editor : B.P.
