Anunţată de un an, repornirea laminoarelor din Combinatul siderurgic Galaţi ar putea avea loc după data de 15 octombrie. Aproximativ jumătate dintre cei 2.000 de angajaţi ar putea fi implicaţi în acest proces. Există însă o piedică majoră: preţul pe care îl va avea energia electrică la acel moment.
„Liberty ar putea începe activitatea de tolling (închiriere a capacităţilor de producţie, n.r.) la 15 octombrie, pentru un volum deja contractat de 23.000 de tone. Aproximativ 1.000 de angajaţi vor fi implicaţi în derularea acestei activităţi”, a declarat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, unul dintre cei doi administratori concordatari ai Liberty Galaţi.
Anunţul vine la un an de când au fost exprimate primele intenţii în această direcţie şi la două luni şi jumătate de la parafarea înţelegerilor. Pe 22 iulie, reprezentanţii combinatului semnau un pachet de contracte de tolling pentru laminarea unor loturi de tablă groasă, rulouri laminate la cald şi tablă acoperită organic.
Campania este destinată clienţilor Glencore (Marea Britanie) şi Kaiseri Metal Center K.M.C. (Turcia) – Ripen (filiala KMC din România, n.r.).
Nu există însă nici în prezent certitudinea că laminoarele vor redeveni operaţionale.
„Demararea efectivă a procesului rămâne condiţionată de posibilitatea achitării costului energiei electrice necesare operaţiunii. După pornirea liniilor de producţie şi în funcţie de evoluţia acestui context, ne aşteptăm să fie încheiate şi alte contracte de tolling”, a mai transmis Cîrlănaru.
Mai multe semne de întrebare privind termenul de repornire
Construit în urmă cu şase decenii, Combinatul siderurgic din Galaţi a fost gândit cu două fluxuri de producţie: unul primar, care include transformarea materiilor prime în fontă şi oţel, şi unul secundar. Aici, în laminoare, oţelul e modelat în tablă groasă, rulouri laminate la cald ori la rece, zincate sau vopsite.
Producţia nu începe instantaneu, este necesară o perioadă de pregătire de câteva zile sau chiar săptămâni.
În Laminorul de Tablă Groasă (LTG), procesul începe cu încălzirea semifabricatelor, respectiv a bramelor, în trei cuptoare cu capacitate de 150 t/h. Laminarea se face apoi cu ajutorul a două caje: una determină lăţimea, cealaltă grosimea şi lungimea tablei – mamă. Ulterior, tablele se răcesc pe trei paturi de răcire.
În cadrul Laminorului de Benzi la Cald (LBC) sunt patru zone tehnologice: cuptoarele de încălzire, trenul degroşisor, trenul finisor şi zona ruloarelor.
Toate acestea necesită reglaje şi zeci sau sute de tone de materiale consumabile, cum ar fi uleiul sau vaselina, pe lângă bramele propriu-zise, destinate prelucrării.
„Pe parte de LBC nu s-a început nimic, s-au adus însă vreo 2.000 de tone de brame cu trenul, acum o săptămână. La LTG au fost nişte lucrări”, a declarat pentru News.ro un angajat din Liberty Galaţi.
„Aceste brame, aceste semifabricate, nu sunt universale ci destinate fie laminorului de tablă groasă, fie celui de benzi la cald. Nu vorbim de un semifabricat pe care să-l foloseşti după aceea oriunde doreşti. Chiar deloc”, a explicat pentru News.ro un membru din conducerea Liberty Galaţi.
„Cu alte cuvinte, dacă e să dăm drumul, o să dăm drumul probabil secvenţial, întâi LTG-ul şi după aceea LBC-ul. Pentru că liniile au stat mult timp, e nevoie de nişte pregătiri tehnice, nişte verificări electrice, la macarale, nişte reautorizări şi aşa mai departe”, arată membrul din conducerea Liberty Galaţi de ce procesul de repornire presupune un timp de pregătire.
„Strict tehnic, suntem cumva gata. Dar acest gata înseamnă o campanie de pregătire de câteva săptămâni. Ambele laminoare au în capetele lor nişte cuptoare, care trebuie încălzite. Asta înseamnă două-trei zile să arzi gaz pentru nimic”, mai spune reprezentantul Liberty Galaţi. Operaţiunea implică şi costuri suplimentare care sunt dificil de suportat, în actualul context de criză.
Impactul repornirii laminoarelor
Reluarea parţială a producţiei ar putea reprezenta o gură de oxigen şi pentru jumătate din angajaţi. Neplătiţi din luna mai, fără perspective pe termen scurt, ar avea şansa de a-şi încasa banii pentru perioada lucrată în regim de tolling.
Cât priveşte primirea integrală a drepturilor, ea ar putea avea loc odată cu vânzarea combinatului.
„Salariaţii au prioritate în recuperarea sumelor restante, chiar dacă vorbim de active garantate (ale altor creditori, cum ar fi statul, n.r.)”, a explicat în septembrie pentru News.ro mecanismul de recuperare Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR. „Cu siguranţă, la vânzare datoriile salariale vor fi acoperite integral. Toate simulările au în vedere acest aspect”, a adăugat el.
Întrebat cum se vor descurca angajaţii, deja neplătiţi de mai multe luni, până la parafarea tranzacţiei, mai ales că e greu de definit un interval de timp, directorul general al CITR a identificat drept soluţie provizorie închirierea mijloacelor de producţie.
„De aceea tolling-ul reprezenta o soluţie temporală şi incompletă de a acoperi parţial aceste costuri salariale. Acesta a fost raţionamentul pentru care am urmărit activ aceste contracte de tolling, chiar dacă ele nu produc o marjă pozitivă pentru întreg combinatul, că n-ai cum să susţii combinatul doar din activitatea asta. Ar fi acoperită însă o parte substanţială din datoriile curente faţă de salariaţi”, a explicat Cîrlănaru.
„În toată perioada, am apreciat efortul oamenilor, din managementul operaţional al companiei s-au căutat fel de fel de soluţii de a mai obţine capital pentru a mai plăti parţial sume (restanţe salariale, n.r.). Din păcate, fondul de garantare a fost folosit integral”, a adăugat Cîrlănaru.
Acesta a explicat că noul termen stabilit de instanţa de judecată în dosarul privind concordatul Liberty Galaţi, respectiv 2 decembrie 2026, nu este unul definitiv şi poate fi devansat.
„Termenul stabilit de instanţă, de 2 decembrie, este un termen de control, de supraveghere a procedurii. Asta nu înseamnă că votul (creditorilor, n.r.) nu se poate da înainte şi că instanţa nu poate fixa un termen intermediar, pentru a omologa această modificare. Oricând, după ce creditorii aprobă vânzarea în termen de o săptămână, cerem omologarea de la instanţă şi demarăm procesul de vânzare. Odată ce aprobă creditorii, vindem, încasăm avansul, facem contractul şi atunci avem acces la bani cu care să se plătească restanţele salariale”, a explicat Cîrlănaru.
De la licitaţie la vânzare prin negociere directă
În prezent, o decizie privind soarta combinatului este suspendată după ce principalii creditori, ANAF şi Exim Banca Românească, ce totalizează creanţe de peste 450 de milioane de euro şi controlează practic decizia, nu au votat nici pentru, nici împotriva noului plan de vânzare prin negociere directă. Este motivul pentru care administratorii concordatari au cerut o prelungire a termenului de judecată, în marja celor 60 de zile permise de lege.
Noul preţ de lichidare al Liberty Galaţi este de 182 milioane de euro, faţă de 538 milioane de euro, stabilit la prima evaluare, din 28 februarie 2025. Valoarea ar putea fi luată în calcul de principalii creditori pentru stabilirea preţului de pornire, în cazul negocierii prin vânzare directă.
Până în prezent, pentru vânzarea combinatului au fost organizate două licitaţii ratate, cu un preţ de pornire de 709, respectiv 463 milioane de euro.
Primul pas pentru vânzarea prin negociere directă – regulamentul, a fost deja finalizat.