Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că garanțiile de securitate pentru Ucraina, care sunt discutate de așa-numita „Coaliție de Voință”, ar obliga țările europene semnatare să lupte împotriva Rusiei, dacă Moscova ar lansa din nou acțiuni militare împotriva Ucrainei în viitor. „Garanțiile de securitate sunt, în esență, un factor de descurajare. Acest factor de descurajare trebuie să fie plauzibil și, pentru a fi plauzibil, trebuie să fie puternic”, a declarat Stubb pentru The Guardian, într-un interviu acordat la Helsinki înainte de a pleca la New York pentru Adunarea Generală a ONU.
Alexander Stubb a afirmat că garanțiile vor intra în vigoare numai după încheierea unui acord viitor între Ucraina și Rusia, dar a insistat că Rusia nu va avea drept de veto asupra formatului acestora.
„Rusia nu are absolut niciun cuvânt de spus în deciziile suverane ale unui stat național independent… Așadar, pentru mine nu este o problemă dacă Rusia va fi de acord sau nu. Desigur că nu va fi, dar nu asta este important”, a spus președintele finlandez.
După reuniunea de la Paris, de luna trecută, președintele francez, Emmanuel Macron, le-a declarat reporterilor că 26 de țări s-au angajat să facă parte dintr-o „forță de asigurare” în Ucraina, unele dintre ele angajându-se să fie prezente „pe teren, pe mare sau în aer”.
Cu toate acestea, marea întrebare pe care și-o pun mulți la Kiev este dacă aceste aranjamente vor fi însoțite de angajamente concrete. Când a fost întrebat dacă garanțiile ar însemna că țările europene se declară gata să se angajeze militar împotriva Rusiei, în cazul unei viitoare agresiuni împotriva Ucrainei, Stubb a răspuns: „Aceasta este ideea garanțiilor de securitate, prin definiție”.
Nu este deloc clar dacă există voință politică pentru un astfel de angajament în majoritatea capitalelor europene, unde promisiunile făcute Ucrainei postbelice au fost, de obicei, formulate mai degrabă ca „asigurări” decât ca angajamente ferme, arată jurnaliștii britanici. Până în prezent, politica majorității țărilor occidentale a fost aceea de a oferi sprijin Ucrainei, dar de a minimiza riscul unui conflict direct cu Rusia. Stubb a afirmat însă că orice garanții ar fi lipsite de sens dacă nu ar fi susținute de o forță reală.
Rol activ din partea Finlandei
Stubb s-a impus în ultimele luni ca un actor-cheie în negocierile de pace, stabilind o relație strânsă cu președintele SUA, Donald Trump, inclusiv prin intermediul unor partide de golf. Datorită acestei relații personale, Finlanda, cu o populație de doar 5,6 milioane de locuitori, a reușit să joace un rol disproporționat în comunicarea dintre Trump și liderii europeni. Stubb a declarat că el și Trump sunt încă în contact frecvent, „prin telefon și alte mijloace”, și că se așteaptă ca cei doi să aibă o întâlnire bilaterală în această săptămână.
Stubb a declarat, în mai multe rânduri în acest an, că președintele SUA începe să-și piardă răbdarea cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, dar până acum cuvintele dure ocazionale ale lui Trump la adresa lui Putin nu s-au tradus în acțiuni, iar o serie de termene limită stabilite de Trump pentru realizarea de progrese în vederea ajungerii la un acord de pace au trecut fără prea multe rezultate. În schimb, Trump i-a întins covorul roșu lui Putin în Alaska luna trecută, remarcă The Guardian.
Va veni Putin la masa negocierilor?
Stubb a declarat că, în opinia sa, se înregistrează progrese, dar „nu este vorba de un bazooka, ci de pași mici”. La întrebarea dacă există un moment în care Europa trebuie să accepte că SUA nu reprezintă un aliat de încredere în ceea ce privește negocierile cu Ucraina, Stubb a răspuns că țara sa nu are altă opțiune decât să încerce pe cât posibil să mențină relații prietenoase cu administrația Trump.
Cred că este datoria președintelui Finlandei să se înțeleagă bine cu președintele Statelor Unite, indiferent cine ar fi acesta. Politica externă se bazează întotdeauna pe trei piloni: valori, interese și putere. Statele mici au doar valori și interese, dar putem avea influență în locul puterii. Implicarea este mai bună decât dezangajarea, indiferent de circumstanțe
Săptămâna trecută, Stubb s-a aflat la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și a declarat că a plecat din această călătorie „încrezător” că Ucraina ar putea continua să ducă un război îndelungat, dacă va fi necesar, respingând sugestiile contrare drept „știri false”.
Stubb a spus că o mare parte din atenția ONU în această săptămână se va concentra asupra Palestinei, dar că speră să aibă mai multe întâlniri cu Zelenski și cu alte persoane legate de Ucraina. În ceea ce privește garanțiile de securitate, el a spus că ar fi necesar un „sprijin american” pentru a le da o forță reală și a recunoscut că nu se știe cu certitudine ce este dispusă să angajeze administrația Trump.
Stubb a recunoscut că, în prezent, nu există prea multe șanse ca Putin să se așeze la masa negocierilor.
„Acest război este prea important pentru ca el să-l piardă. (…)Rămâne de văzut când va veni la masa negocierilor, sperăm că mai devreme decât mai târziu, dar în acest moment sunt destul de pesimist”, a declarat Stubb.
Editor : C.A.
