Lituania a cerut despăgubiri de peste 200 de milioane de euro de la Belarus, acuzând regimul Lukașenko că a orchestrat un val de migrație ilegală în scopuri geopolitice. Acțiunea a fost înaintată Curții Internaționale de Justiție, într-un demers susținut și de Polonia, care ar putea deveni parte a procesului, informează Kiev Independent.
Guvernul lituanian a anunțat că solicită oficial despăgubiri în valoare de peste 200 de milioane de euro din partea Belarusului, pentru criza migrației ilegale declanșată începând cu anul 2021, informează postul LRT. Acțiunea în justiție a fost depusă la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) pe 19 mai, iar autoritățile de la Vilnius susțin că regimul Lukașenko a „facilitat, sprijinit și permis traficul de migranți” către frontiera lituaniană.
Potrivit Ministerului Justiției din Lituania, suma reprezintă daunele directe suportate de sistemul național de afaceri interne în gestionarea crizei. „Estimările actuale, de peste 200 de milioane de euro, includ doar măsurile interne. Evaluările vor fi revizuite și extinse”, a declarat ministerul pentru agenția Baltic News Service.
Acuzații de război hibrid
Încă din 2021, Lituania a acuzat Belarusul că a orchestrat treceri ilegale masive ale frontierei, folosind migranți din Orientul Mijlociu și Africa în cadrul unui „război hibrid” pentru a destabiliza flancul estic al Uniunii Europene și NATO.
În documentele transmise CIJ, guvernul de la Vilnius susține că acțiunile Belarusului au forțat autoritățile să construiască o barieră fizică la graniță, să implementeze sisteme de supraveghere avansate și să mobilizeze resurse umane fără precedent.
Dacă instanța de la Haga va stabili o legătură directă între acțiunile Belarusului și pagubele produse în Lituania, precedentul creat ar putea facilita viitoare acțiuni în justiție în cazuri similare.
Pe 23 mai, publicația independentă Euroradio a relatat că Polonia, vecin și partener strategic al Lituaniei, ia în considerare alăturarea la procesul intentat Belarusului. Ministerul polonez de Externe a confirmat interesul pentru inițiativa lituaniană și a declarat că împărtășește evaluarea conform căreia Belarusul a încălcat normele dreptului internațional.
Până în prezent, regimul de la Minsk nu a transmis un răspuns oficial cu privire la acțiunea în justiție.
Apărare sporită pe flancul estic al NATO
Lituania nu este singura țară care acuză regimul Lukașenko (și Rusia) că folosește migrația ilegală ca armă geopolitică. În 2023, Vilnius anunțase deja că a blocat intrarea a peste 20.000 de migranți veniți dinspre Belarus, iar numărul a crescut semnificativ între timp.
Finlanda a acuzat și ea Rusia că a încurajat migranți din Siria și Somalia să traverseze granița, ca reacție la aderarea Helsinki la NATO.
În contextul tensiunilor regionale și al invaziei ruse în Ucraina, Lituania a intensificat măsurile de securitate la granițele cu Belarus și regiunea rusă Kaliningrad. Pe 5 mai, autoritățile au anunțat un plan de investiții de 1,1 miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani pentru instalarea de mine antitanc menite să „blocheze și să încetinească” o eventuală invazie.
Între timp, agențiile occidentale de informații avertizează că Europa s-ar putea confrunta cu un conflict militar major în următorii cinci ani, pe fondul intensificării atitudinii agresive a Rusiei.
Editor : M.I.
