Preşedintele francez Emmanuel Macron anunţă joi seara că urmează să nominalizeze ”în zilele următoare” un premier însărcinat să formeze un ”Guvern de interes general”, la o zi după căderea, în urma unei moţiuni de cenzură istorice, a Guvernului lui Michel Barnier, pe care o reproşează unui ”front antirepublican” între ”extrema dreaptă şi extrema stângă”, relatează AFP.
Într-o alucuţiune televizată – de zece minute -, la Palatul Elysée, şeful statului a schiţat pentru prima oară o scuză cu privire la dizolvarea Adunării Naţionale pe care a declanşat-o în iunie, care a aruncat Franţa într-o criză.
Ea ”nu a fost înţelească”, chiar dacă era ”ineluctabilă”, a declarat el. ”Mulţi mi-au reproşat-o mie” şi ”aceasta este responsabilitatea mea”, a recunoscut el.
În schimb, el a refuzat să-şi asume ”iresponsabilitatea” ”parlamentarilor care au ales în cunoştinţă de cauză să doboare bugetul şi Guvernul Franţei cu câteva zile înainte de sărbătorile de Crăciun”.
Apelurilor la demisia sa din Partidul La France insoumise (LFI) şi mai voalate ale Partidului Rassemblement national (RN, extremă drepta), Emmanuel Macron le-a răspuns că-şi va exercita mandatul ”deplin până la termen” în 2027.
PS, MACRONIŞTII ŞI LR, VINERI, LA CONSULTĂRI
Preşedintele a ”luat act” de demisia prezentată joi dimineaţa de către Michel Barnier, pe care l-a însărcinat să expedieze afacerile curente în aşteptarea succesorului său.
El a salutat ”devotamentul” celui care, răsturnat de la putere cu o zi înainte cu 331 de voturi, deţine de-acum recordul puţin de invidiat al celui mai efemer premier al celei de-a V-a Republici.
În pofida ”concesiilor”, Guvernul său a fost doborât ”pentru că extrema dreaptă şi extrema stângă s-au unit într-un front antirepublican”, alegând ”dezordinea”, a deplâns Emmanuel Macron.
El a atacat, fără să-l numească, Partidul Socialist (PS) care ”ieri încă mai guverna Franţa”.
În faţa acestui nou impas, în timp ce nominalizarea unui succesor la Matignon era avută în vedere joi, Emmanuel Macron a temperat din nou.
”Voi numi în zilele următoare un premier. Îl voi însărcina să formeze un Guvern de interes general care să reprezinte toate forţele politice ale unui arc guvernamental la care să poată să participe toţi cei care se angajează cel puţin să nu-l cenzureze”, a promis el, fără să facă alte precizări.
Pentru a face acest lucru, el îi va primi vineri, pe rând, pe liderii parlamentari ai propriei tabere, ai PS, iar apoi ai Partidului Les Républicains (LR, dreapta).
Acestea conturează acest ”arc” pe care spune că şi-l doreşte, odată ce partidele LFI, ecologiştii şi RN nu au fost invitate în acest stadiu.
Viitorul Executiv va avea ca ”prioritate” ”bugetul” care nu a putut să fie adoptat în timpul echipei demisionare, începând cu o ”lege specială”, depusă în Parlament ”până la jumătatea lui decembrie” care să asigure ”continuitatea” finanţării statului pe baza bugetului anului în curs.
Şeful statului, care a revenit în centrul atenţiei după o lungă perioadă de rezervă, nu a clarificat portretul-robot al viitorului premier.
Preşedinta Adunării Nţaionale Yaël Braun-Pivet, primită la Palatul Elysée joi, l-a îndemnat să nominalizeze ”rapid” un şef de Guvern, pentru ”a nu lăsa să se instaleze incertitudinea”.
Emmanuel Macron a luat masa cu aliatul său François Bayrou, aş cărui nume circulă cu insistenţă la Matignon, alături de cel al ministrului macronist de neurnit al Apărării Sébastien Lecornu.
François Bayrou a discutat şi cu alt pretendent, fostul premier socialist Bernard Cazeneuve.
Alte nume sunt de asemenea citate, al preşedintelui Hauts-de-France Xavier Bertrand şi primarului din Troyes François Baroin, ambii de la LR.
PIEŢE CALME
”Ceaţă”, ”impas”, ”cerc vicios”, din nordul în susul Franţei îngrijorarea şi sentimentul de a fi sătui era vizibil la francezi intervievaţi de AFP. Ele se traduc printr-o mobilizare notabilă a agenţilor Funcţiei Publice de stat, din rândul căreia 130.000 de oameni au manifestat în Franţa.
Pieţele erau în schimb calme. Bursa de la Paris a ajuns pe verde joi, rezistând crizei politice, în pofida unui avertisment al agenţiei Moody’s, care consideră că această cădere a Guvernului ”reduce probabilitatea unei consolidări” a finanţelor publice.
Emmanuel Macron este ”cauza problemei” şi ”va pleca prin forţa evenimentelor”, a reacţionat liderul LFI Jean-Luc Mélenchon la TF1 după alocuţiune.
Şefa ecologiştilor Marine Tondelier a salutat pe X o ”veste bună” – ”preşedintele Republicii nu a numit în pripă un premier încă şi mai de dreapta”. ”În ceea ce priveşte tot restul, este simplu: nu mergea nimic bine. Asta se va termina rău”, a adăugat ea.
”Acest preşedinte nu vorbeşte aceeaşi limbă ca poporul său”, a denunţat tot pe X un purtător de cuvânt al RN, Julien Odoul.
Odată cu căderea Guvernului, criza politică deschisă de dizolvare a trecut un prag fără precedent. Pentru prima oară din 1962, un premier a fost răsturnat de la putere după ce şi-a angajat responsabilitatea.
Două sondaje publicate joi de Odoxa şi Elabe arată că francezii erau împărţiţi privind moţiunea de cenzură, dar că şase din zece îi cer demisia lui Emmanuel Macron.
La RN, Marine Le Pen nu a cerut în mod oficial demisia preşedintelui, însă ea consideră că ”presiunea” asupra acestuia ”va fi evident tot mai puternică” dacă ”nu apucă calea respectării alegătorilor”.
Ea dădea asigurări miercuri că deputaţii lepenişti îl vor ”lăsa să muncească” pe viitorul premier, pentru a ”construi” un buget ”acceptabil tuturor”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
