Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, îl primeşte, vineri, pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Paris, pentru a ”demonstra” că războiul din Orientul Mijlociu ”nu va distrage” atenţia de la Ucraina şi că Rusia ”se înşală” dacă crede că poate profita de acest context geopolitic, scrie AFP.
Aceasta este a douăsprezecea vizită a preşedintelui ucrainean în Franţa de la începutul invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, după o altă vizită în România, şi are ca scop ”evitarea absolută” a unui ”efect de eclipsă” legat de conflictul declanşat de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului, care domină actualitatea şi monopolizează atenţia liderilor mondiali, a explicat Palatul Elysée jurnaliştilor.
”Mesajul cheie” este ”de a demonstra că nicio criză, nicio evoluţie nu ne va distrage atenţia de la Ucraina”, pentru care sprijinul Franţei, ”un partener de încredere”, ”nu va slăbi”, a declarat un consilier al preşedintelui francez.
Cei care, în special ”la Kremlin”, ”consideră că războiul din Iran le oferă o oportunitate”, ”se înşeală şi trebuie să demonstrăm acest lucru în mod colectiv”, a insistat sursa citată.
Noi negocieri
Preşedinţia rusă a estimat, joi, că această vizită la Paris ilustrează dorinţa Ucrainei de a ”împiedica” o soluţionare paşnică a conflictului, în timp ce Statele Unite au propus noi negocieri între Kiev şi Moscova, cu medierea americană, pentru săptămâna viitoare.
”Singurul obstacol în calea păcii, astăzi, este Rusia”, a răspuns preşedinţia franceză.
Volodimir Zelenski este aşteptat la prânz la palatul prezidenţial de la Elysée pentru o întâlnire tête-à-tête, urmată de o conferinţă de presă cu omologul său şi apoi de un prânz de lucru. El va participa, de asemenea, în după-amiaza zilei la o discuţie cu studenţii de la Sciences-Po.
Cei doi lideri ar trebui să pună în evidenţă ”expertiza fără egal” dezvoltată de Kiev în faţa dronelor iraniene utilizate de armata rusă, ”care capătă o nouă importanţă” în contextul represaliilor Teheranului împotriva numeroase ţinte din Orientul Mijlociu, a subliniat preşedinţia franceză.
Joi, la Bucureşti, preşedintele ucrainean a semnat împreună cu omologul său român, Nicuşor Dan, o declaraţie de intenţie pentru ”producţia comună de drone în România”. Parisul şi Kievul au lansat deja o alianţă franco-ucraineană privind dronele la sfârşitul anului 2025.
Specialişti militari ucraineni s-au deplasat recent în mai multe ţări din Golf pentru a împărtăşi experienţa lor în materie de interceptare a dronelor de concepţie iraniană, iar Volodimir Zelenski a propus ”dezvoltarea tuturor acestor aspecte în colaborare cu ţările europene”.
Este ”o mişcare pe care o salutăm şi o încurajăm”, a asigurat Palatul Elysée.
Blocaj
În ceea ce priveşte ajutorul acordat Ucrainei, principalul subiect de discuţie ar trebui să fie împrumutul de 90 de miliarde de euro promis de liderii Uniunii Europene la Kiev în decembrie. Primele plăţi sunt blocate în prezent de Ungaria, care cere Ucrainei să redeschidă rapid transportul de petrol rusesc către teritoriul ungur prin oleoductul Drujba, avariat, potrivit autorităţilor ucrainene, de un atac al Moscovei.
Volodimir Zelenski a cerut într-un interviu acordat Politico ca Europa să elaboreze ”un plan B” în cazul blocării persistente a prim-ministrului ungar Viktor Orban, apropiat al Rusiei.
Chestiunea va fi din nou pe masa celor 27 în cadrul summitului UE de săptămâna viitoare de la Bruxelles.
”Întotdeauna preferăm planul A în locul planurilor B sau C”, a precizat, joi, consilierul lui Emmanuel Macron.
Acordul din decembrie ”era bătut în cuie” şi trebuie ”pus în aplicare” pentru a permite ”primele plăţi în următoarele săptămâni”, a subliniat el.
Preşedintele francez îi va prezenta omologului său ucrainean şi rezultatele videoconferinţei G7, în cadrul căreia, potrivit acestuia, miercuri s-a ajuns la un ”consens”, inclusiv cu Donald Trump, pentru a nu ridica sancţiunile asupra petrolului rusesc, în ciuda şocului provocat de războiul din Orientul Mijlociu.
Pentru a ”menţine presiunea” asupra Moscovei, Emmanuel Macron va sublinia, de asemenea, ”rolul de lider” al Franţei în urmărirea navelor din ”flota fantomă” utilizate pentru a eluda sancţiunile occidentale.
