Romanul „Mai puţin decât dragostea” de Bogdan Creţu, publicat la Editura Polirom, este nominalizarea României la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură în 2025. Anunţarea câştigătorului şi decernarea premiului, împreună cu două menţiuni speciale, vor avea loc într-o gală programată pe 16 mai, în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Praga.
La invitaţia Consorţiului EUPL (European Union Prize for Literature), Institutul Cultural Român a organizat în 2025 juriul naţional de nominalizare pentru desemnarea unui volum de ficţiune care să reprezinte România. Din juriul care a decis nominalizarea au făcut parte Ruxandra Cesereanu – scriitoare, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj, preşedintă a PEN România, Péter Demény – scriitor, traducător, redactor-şef al revistei „Matca literară”, şi Angelo Mitchievici – critic literar, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universităţii Ovidius din Constanţa, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România.
Jurizarea s-a desfăşurat în două etape. În prima etapă, după analizarea volumelor de proză şi proză scurtă publicate în România în ultimii doi ani şi ţinând cont de criteriile propuse de Comitetul EUPL (European Union Prize for Literature), juriul a selectat cinci volume finaliste: „Mai puţin decât dragostea” de Bogdan Creţu (Polirom, 2023), „Stela” de Simona Goşu (Polirom, 2023), „Tăcerea vine prima” de Ioana Maria Stăncescu (Trei, 2024), „A unsprezecea zi din august” de Suzănica Tănase (Litera, 2024), „Balada necunoscutului” de Cristina Vremeş (Humanitas, 2024). În a doua etapă, membrii juriului au desemnat nominalizarea României.
„În romanul său, Mai puţin decât dragostea, Bogdan Creţu radiografiază România atât prin prisma comunismului, cât şi prin prisma postcomunismului, ca rame istorice. Personajele sale emblematice, fiica unui torţionar şi fiul unei victime, alcătuiesc un cuplu problematizant, ce impune o discuţie şi totodată o polemică despre limitele dragostei, ale libertăţii, ale supravieţuirii, ale trădării. Tragediile provocate de comunism sunt urmărite psihologic până în postcomunism. Tocmai de aceea, romanul Mai puţin decât dragostea este emblematic atât pentru spaţiul românesc, cât şi pentru întregul Est european. În plan antropologic şi uman, după cum autorul însuşi mărturiseşte, este un roman despre relaţia dintre părinţi şi copii, răsucită şi nuanţată speculativ, atât într-o familie de favorizaţi ai regimului comunist, cât şi într-una de defavorizaţi ai aceluiaşi regim. Nu în ultimul rând, este un roman cu miză etică, analizând funcţionarea răului diseminat la nivelul unei întregi societăţi marcate de totalitarism. Stilistic şi arhitectural, romanul Mai puţin decât dragostea se axează pe o polifonie a vocilor şi pe arta naraţiunii încrucişate”, susţine motivaţia juriului.
„Cred că literatura este un important instrument al memoriei comunitare: prin intermediul poveştilor pe care le spune, ea fixează imagini, percepţii nu numai despre prezent, dar şi despre trecutul apropiat. De aceea, bucuria care m-a încercat la aflarea veştii despre nominalizarea romanului meu, Mai puţin decât dragostea, la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, nu e numai o reacţie orgolioasă, de autor care se simte confirmat. E în mai mare măsură o mulţumire că poveştile lumii în care am crescut au şansa de a circula într-un spaţiu extins, european. Romanul meu e o carte despre memorie, despre traumă, despre răul care persistă, dincolo de schimbările de regim politic. E, de fapt, o poveste veche, inspirată de tragediile antice, adusă în contemporaneitate, confruntată cu limitele totalitarismului, când politicul capătă forţa destinului din scenariile clasice. Personajele mele sunt plasate la capetele opuse ale comunismului (fiica unui torţionar rămas în poziţii privilegiate şi fiul unui fost condamnat), dar şi în tranziţia postcomunistă – toate purtând pecetea unui rău care nu s-a stins şi care ne ameninţă şi azi. Astfel de poveşti, despre lumea românească, dar nu numai, trebuie spuse. Prin această nominalizare, ele pot căpătă şansa unei rezonanţe amplificate. E principala mea satisfacţie. Pentru că poveştile sunt mai importante decât scriitorii”, a declarat scriitorul Bogdan Creţu.
Bogdan Creţu (n. 1978) este profesor doctor la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Între 2013 şi 2022 a fost director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi. A fost redactor-şef al revistei Timpul. A publicat opt volume de critică literară, iar lucrările sale au fost distinse cu mai multe premii. A contribuit cu numeroase studii la volume academice din ţară şi din străinătate, a editat, a îngrijit şi a prefaţat multiple antologii. Are o rubrică de cronică literară în revista Observator cultural. „Mai puţin decât dragostea” este al treilea roman al său, după „Cornul inorogului” (2021) şi „Nichita. Poetul ca şi soldatul” (2022).
Juriul internaţional care va decide câştigătorul anul aceste este prezidat de scriitorul danez Jens Christian Grøndahl şi este alcătuit din oameni de litere şi specialişti din domeniul editorial: Anna Jarota (Polonia), Barbara Anderlič (Slovenia), Rosa Azevedo (Portugalia), Svetlozar Zhelev (Bulgaria), Vera Michalski-Hoffmann (Elveţia), Vilis Kasims (Letonia).
În 2025 participă la competiţia pentru Premiul Uniunii Europene pentru Literatură nominalizări din treisprezece ţări: Austria, Belgia, Bosnia-Herţegovina, Georgia, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Norvegia, România, Slovacia, Spania,Ucraina.
Nominalizaţii de anul acesta:
• Austria: Ljuba Arnautović, Erste Töchter (Primele fiice)
• Belgia: Philippe Marczewski, Quand Cécile (Când Cécile)
• Bosnia-Herţegovina: Mihaela Šumić, Čovjek vuk (Omul-lup)
• Georgia: Tea Topuria, იაკობის ჭასთან (La fântâna lui Iacov)
• Grecia: Makis Malafekas, Deepfake (Deepfake)
• Ireland: Sheila Armstrong, Falling Animals (Animale căzătoare)
• Italia: Nicoletta Verna, I Giorni di Vetro (Zilele sticlei)
• Lituania: Kotryna Zylė, Mylimi Kaulai (Oase iubite)
• Norvegia: Maria Kjos Fonn, Margaret, er du i sorg (Margaret, suferi)
• Romania: Bogdan Creţu, Mai puţin decât dragostea
• Slovacia: Lukáš Cabala, Spomenieš si na Trenčín? (O să ţii minte Trenčín?)
• Spain: David Uclés, La peninsula de las casas vacías (Peninsula caselor goale)
• Ucraina: Halyna Matveeva, Ключ соль (Tasta G).
Cei şapte membri ai juriului european vor citi fragmente din toate volumele nominalizate şi îşi vor exprima opţiunea în lunile următoare, astfel încât la ediţia aceasta să desemneze un câştigător al Premiului Uniunii Europene pentru Literatură şi, de asemenea, să decerneze două menţiuni speciale.
Câştigătorul Premiului Uniunii Europene pentru Literatură şi autorii care vor primi cele două menţiuni speciale se vor anunţa pe 16 mai, la ora 18.00, în cadrul ceremoniei găzduite în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Praga, în Pavilionul Boemiei.
Toţi autorii nominalizaţi vor fi promovaţi încontinuu pe scena europeană, astfel încât literatura lor să ajungă la un public internaţional cât mai numeros şi să poate intra în legătură cu cititori de dincolo de graniţele lor naţionale şi lingvistice.
Premiul Uniunii Europene pentru Literatură este organizat de un Consorţiu de asociaţii, printre care Federaţia Editorilor Europeni (FEP) şi Federaţia Difuzorilor de Carte Europeni şi Internaţionali (EIBF), cu sprijinul oferit de Programul Europa Creativă a Uniunii Europene.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
