Marina suedeză întâlneşte submarine ruseşti în Marea Baltică „aproape săptămânal”, a declarat şeful operaţiunilor sale, şi se pregăteşte pentru o creştere suplimentară în cazul unui armistiţiu sau al unei încetări a focului în războiul din Ucraina, informează The Guardian.
Căpitanul Marko Petkovic a declarat că Moscova „îşi consolidează continuu” prezenţa în regiune, iar observarea navelor sale este o parte obişnuită a vieţii marinei suedeze. Este „foarte frecvent”, a spus el, adăugând că numărul observaţiilor a crescut în ultimii ani.
Regiunea Mării Baltice se confruntă cu o serie tot mai mare de ameninţări, inclusiv atacuri hibride suspectate din partea dronelor, presupuse sabotaje ale infrastructurii subacvatice şi un flux constant de petroliere învechite sub forma unor nave din flota fantomă care transportă ţiţei din Rusia.
Luna trecută, ministrul britanic al Apărării a declarat că o navă spion rusă a intrat în apele teritoriale britanice şi a îndreptat lasere către piloţii militari, avertizând că Marea Britanie se confruntă cu o „nouă eră de ameninţări” din partea ţărilor ostile.
Suedia a găzduit recent un important exerciţiu NATO de luptă antisubmarină, Playbook Merlin 25, la care au participat nouă ţări, printre care Suedia, Germania, Franţa şi SUA, în cadrul căruia sute de membri ai personalului şi-au exersat abilităţile de vânătoare de submarine în condiţiile unice ale Mării Baltice, pentru a se pregăti pentru un eventual atac subacvatic.
Peisajul subacvatic deluros al Mării Baltice, în apropierea Suediei, îngreunează detectarea submarinelor, deoarece acestea se pot ascunde.
Petkovic a declarat că Rusia îşi sporeşte capacităţile şi produce un submarin din clasa Kilo pe an în Sankt Petersburg şi în enclava Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania. El a afirmat că Rusia derulează un „program deliberat şi constant de modernizare” a navelor sale.
„Odată ce se va ajunge la un armistiţiu sau la o încetare a focului în Ucraina, nu putem decât să estimăm, şi estimăm că Rusia îşi va consolida capacităţile în această regiune”, a spus Petkovic. „Aşadar, având în vedere acest lucru, marina suedeză trebuie să se dezvolte continuu şi să se concentreze asupra situaţiei generale”.
El a afirmat că flota ascunsă a Rusiei, formată din petroliere sub pavilion civil, reprezintă de asemenea o preocupare şi nu a exclus posibilitatea ca astfel de nave să fie utilizate pentru lansarea de drone.
„Flota fantomă în sine nu reprezintă o problemă militară, dar ar putea afecta ţările noastre din punct de vedere militar”, a afirmat Petkovic.
Provocările variate ale condiţiilor subacvatice – inclusiv vizibilitatea mai redusă decât la suprafaţă, salinitatea şi temperatura – înseamnă că infrastructura subacvatică era deosebit de vulnerabilă în ţările baltice, a spus el. Acest lucru era valabil în special pentru Suedia, Norvegia, Finlanda, Estonia şi Lituania, care erau „pe deplin dependente de liniile maritime pentru comunicare şi pentru susţinerea societăţilor noastre”, a spus el.
Cu toate acestea, el consideră că vigilenţa sporită a NATO are un impact. El a afirmat că, de la lansarea operaţiunii Baltic Sentry în ianuarie, „nu am înregistrat niciun incident legat de cabluri în această regiune”.
El a adăugat: „În primul rând, acest lucru demonstrează că alianţa funcţionează, că există coeziune. Şi că ne unim forţele împotriva unei ameninţări specifice. Operaţiunea Baltic Sentry a demonstrat acest lucru. Indiferent dacă incidentele au fost sponsorizate de stat sau dacă au fost cauzate de neglijenţă din partea marinarilor sau de orice alt factor intermediar, ele au sensibilizat flota comercială cu privire la necesitatea de a fi mai prudentă atunci când navighează în apele noastre regionale”.
Editor : I.B.
