Dr. Viorela Niţescu, medic primar pediatru, toxicolog, şeful secţiei de ati- toxicologie de la Spitalul de copii ”Grigore Alexandrescu” din Capitală a explicat pentru News.ro că sunt foarte mulţi tineri care consumă substanţe psihoactive şi băuturi energizante în sesiuni sau în perioade când susţin admiterea în diferite instituţii de învăţământ sau în alte perioade solicitante. În unele dintre cazurile pe care le-a întâlnit în practica sa tinerii au consumat amfetamine, substanţe care fac parte din clasa stimulantelor şi care de obicei sunt prescrise de medici pentru tratarea anumitor afecţiuni, printre care deficitul de atenţie sau tulburări ale somnului. Un alt fenomen asupra căruia medicul atrage atenţia este acela al concentraţiei de canabis pe care o au diferitele preparate care circulă pe piaţa neagră: dacă în urmă cu câteva zeci de ani concentraţia de substanţă activă era una de 5-8%, acum aceasta poate fi de 25%, chiar mai mult, lucru care atrage instalarea rapidă a dependenţei şi necesitatea de a consuma substanţe mai puternice şi implicit mai periculoase.
Dr. Viorela Niţescu: Consumul de băuturi energizante în exces poate să ducă la infarct la vârste tinere.
„Se pare că în cadrul acestui trend de consum de substanţe psihoactive sunt foarte mulţi tineri care consumă substanţe stimulante în perioadele de suprasolicitare nervoasă, în pregătirea examenelor, fie pentru sesiune, fie pentru examenele pe care le au cum ar fi examenele de admitere sau alte perioade din acestea suprasolicitante.
Prima dată am aflat de acest lucru acum vreo doi ani când am avut internat un elev , de clasa a zecea, care era excepţional, eminent, copil de nota zece, participant la foarte multe concursuri, olimpiade, şi care fusese internat la noi cu supradoză de substanţe psihoactive. El spunea că, pentru a putea să menţină ritmul şi să înveţe şi să depună întregul efort consumă diverse substanţe din aceste categorii.
O altă situaţie pe care am avut-o acum câţiva ani a fost într-un grup de copii care erau la un concurs naţional şi care consumaseră substanţe de tip amfetaminic în timpul acelui examen.
Sunt foarte mulţi tineri, studenţi, de liceu care consumă băuturi energizante în cantităţi destul de mari. Le consumă în timpul sesiunilor, în timpul examenelor, în timpul perioadelor cu suprasolicitare. Principaul efect pe care pot să-l aibă aceste substanţe este efectul cardiovascular. Sunt studii, sunt publicaţii care au evidenţiat aceste efecte cardiovasculare de tip ischemic coronarian care pot să ducă chiar la infarct la vârste tinere”, a explicat Dr. Viorela Niţescu.
Ce consumă copiii şi adolescenţii care ajung pe secţia de ati-toxicologie a Spitalului Grigore Alexandrescu din Capitală: pe primul loc rămâne canabisul, apoi noile substanţe psihoactive, în număr foarte mare în acest moment pe piaţa neagră. Ce se întâmplă pe secţie cu cei care ajung aici cu supradoze.
„Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, rămâne pe primul plan ca substanţă psihoactivă care este consumată canabisul, sub toate formele ei, mai ales acum că se discută de legalizarea unor componente din canabis, acest consum rămâne pe primul plan. De asemenea, rămân în continuare substanţele psihoactive, noi nu putem să ţinem pasul în ceea ce priveşte numărul de substanţe noi care apar, ele sunt în jur de 1000-1200 de substanţe noi pe an, iar perioada până când sunt regularizate este destul de lungă, perioadă în care apar altele.
Secţia de ATI-toxicologie de la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” din Capitală are o capacitate de 25 de paturi. Este o secţie destinată îngrijirii copiilor şi tinerilor de până la 18 ani numai cu supradoze – intoxicaţii acute. În secţie sunt tratate aceste episoade acute după care pacienţii sunt îndrumaţi către serviciile specializate. Tot în secţie există încă de la începutul creării acestei secţii un psiholog de întâmpinare, noi aşa îi spunem, care face screeningul neuropsihic al acestor pacienţi şi care stabileşte dacă acel pacient este un consumator cronic, dacă are risc de a deveni, dacă este un pacient cu probleme psihice şi stabileşte necesitatea efectuării unui examen pediatric care reprezintă următoarea etapă în evaluarea acestor pacienţi. Această evaluare se face tot în cadrul secţiei în perioada de internare acută, cu ajutorul serviciului de psihiatrie infantilă care există tot în cadrul spitalului, separat, în ambulatorul de specialitate.
Familia va şti apoi dacă acel copil are nevoie de o internare de urgenţă într-o clinică de psihiatrie, dacă are nevoie de o evaluare psihiatrică în ambulator sau numai de o consiliere psihologică, de psihoterapie pe care să o facă după externare”, a precizat medicul.
Din ce medii provin tinerii care consumă droguri: centre de plasament, zone devaforizate, dar şi din familii cu condiţii socio-economice foarte bune. Încearcă droguri la petreceri şi festivaluri, în scop recreaţional iar apoi ajung la dependenţă.
„Sunt două situaţii disctincte: sunt copii din medii defavorizate, una dintre problemele cu care ne confruntăm sunt acei copii care se află în plasamente şi cu care este dificil de a lucra ulterior şi de a îi reintegra şi de a face tratamentele de care au nevoie, sunt copii tot din medii defavorizate care trăiesc în apropierea sau în zonele în care se consumă, se face trafic, unii dintre ei fiind instrumentele unor dealeri de substanţe, ei fiind angrenaţi în aceste reţele, iar cea de-a doua situaţie cu care ne confruntăm sunt copii care provin din medii foarte bune, din familii care au condiţii socio-economice foarte bune, care au posibilităţi materiale şi care au la dispoziţie mijloacele materiale pentru a-şi procura şi pentru a consuma aceste substanţe.
Foarte mulţi încep prin a consuma în mod recreaţional, la petreceri. Foarte mulţi dintre ei spun că nu au ştiut, ceea ce nu este adevărat. Ei consumă în mod conştient, în special la petreceri, în cadrul diferitelor festivaluri care au loc. În felul acesta, de la un prim consum pentru a se simţi bine sau pentru a fi în asentimentul tuturor care participă la o asemenea petrecere, ulterior se ajunge la consum repetat şi la consum cronic”, a explicat medicul.
Preparatele pe bază de canabis au acum concentraţii şi de 5 ori mai mari faţă de acun câteva zeci de ani, atrage atenţia medicul. Acest lucru dă foarte repede dependenţă şi poate atrage după sine necesitatea consumului unor substanţe mai puternice şi mai periculoase. De asemenea, percepţia conform căreia etnobotanicele nu sunt atât de periculoase este greşită, mai spune medicul. Acestea pot da dependenţă chiar după un prim consum.
„Mai este un alt aspect pe care toxicologii l-au subliniat în ultimii ani şi anume cel referitor la preparatele pe bază de canabis, la marijuana. Foarte multă vreme sau în mod clasic, obişnuit, lumea ştia că ar fi vorba de un consum oarecum inofensiv, care nu conduce la dependenţă. Lucrurile în zilele noastre s-au schimbat în mod radical deoarece s-a demonstrat că preparatele pe bază de canabis care există în acest moment au concentraţii mult mai mari de substanţă activă în comparaţie cu anii precedenţi. Dacă atunci, în anii 70, 80, 90 vorbeam de concentraţii de 5-8%, acum concentraţia ajunge la 25% şi chiar mai mult. Şi în aceste condiţii dependenţa de canabis se instalează şi ulterior poate să conducă la necesitatea de a consuma substanţe mai puternice şi care sunt mult mai periculoase. De asemenea există substanţele psihoactive noi, cele care au fost numite etnobotanice sau legale, cum le zic ei în jargon când vorbesc despre ele. Ei le consideră sau informaţiile pe care le au din diferite medii, în special din mediul online spun că aceste substanţe nu sunt atât de periculoase,că ele nu creează dependenţă şi că nu este niciun fel de problemă, în orice moment pot să renunţe la ele, lucru care iarăşi nu este deloc adevărat. Aceste substanţe s-a demonstrat că pot crea dependenţă după un singur consum.
Din această categorie fac parte toţi canabinoizii sintetici, care sunt substanţele asemănătoare canabisului dar care sunt sintetizate chimic, fac parte catinonele sintetice, toate aşa numitele medicamente sinetizate şi care încearcă să imite ca şi structură şi efecte medicamentele utilizate în practica medicală, de exemplu există benzidiazepine care sunt din acest tip, există amfetamine, aşa numitele droguri de design sau fake.
Există un trend de exemplu de consum în ceea ce priveşte xanaxul, exista pastile de xanax care sunt false, care conţin pe lângă benzodiazepine şi alte substanţe chimice care sunt din categoria psihoactive cum ar fi de exemlu opiacee sau amfetamine, sunt foarte multe combinaţii care practic sunt foarte greu de controlat”, a explicat pentru News.ro dr. Viorela Niţescu, medic primar pediatru, toxicolog, şeful secţiei de ati- toxicologie de la Spitalul de copii ”Grigore Alexandrescu” din Capitală.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
