Medicul ATI Elena Copaciu acuză fracturi de logică în ceea ce priveşte evaluarea situaţiei din sănătate, remarcând că, de ani buni, posturile sunt blocate şi se scot la concurs cu ţârâita, context în care ”pare ironică susţinerea unor rectori pentru obligativitatea absolvenţilor la buget să practice medicina o vreme in Romania”. ”Când posturile sunt blocate?”, se întreabă medicul. În ceea ce priveşte specializarea sa, ATI, Elena Copaciu precizează că există prevăzut în anexele unui ordin din 2009 necesarul de personal pentru buna funcţionare a unei secţii, însă nu ţtie să existe secţie în ţară cu incadrarea completă conform normativului.
”Sunt, în abordarile de zilele acestea şi mai de mult, fracturi de logică. Acestea impiedica analiza corecta a situatiei, drept pentru care si solutiile „şchioapătă”!”, remarcă medicul într-o postarepe Facebook.
Ea precizează că posturile in sănătate sunt blocate de ani buni şi se scot la concurs cu ţârâita, prin aşa-zise memorandumuri!
”Ce şanse au avut să se angajeze la stat, de ex., absolvenţii specializării promoţia 2025, după 1 ianuarie 2026? Minime! În afara celor care aveau deja post ocupat la concursul de intrare în rezidenţiat (puţini), mii de medici tineri au doar calea angajarii la privat, să facă( doar) gărzi în mai multe spitale şi să işi întreţină şi tinerele familii din acest venit sau să plece în străinătate! Dacă se regăsesc în sistem 1000-1500 de absolvenţi anual e foarte bine, dar nu cred că este cazul promoţiei luată de exemplu, 2025!”, subliniază medicul.
În opinia sa, pare ironică susţinerea unor rectori pentru obligativitatea absolvenţilor la buget, de a practica medicina, o vreme, în Romania.
”Când posturile sunt blocate? Când avem tineri medici cu înaltă calificare practic şomeri?! Când sunt împinşi de nevoie să plece din sistemul de stat sau chiar din ţară?! În ce realitate trăiesc aceşti rectori? Cum au gândit punerea in practică a dorinţei lor!?”, notează medicul.
Ea menţionează că, în viaţa reală , tinerii medici găsesc soluţii care de fapt nu sunt soluţii.
”Unii intră într-un nou rezidenţiat, schimbă specialitatea sau doar vor să aibă un salariu până se scoate post la concurs in specialitatea absolvită. Alţii încep şi un al treilea rezidenţiat, tot din lipsă de alte opţiuni! Cum îi obligi să profeseze în ţară?”, relatează Elena Copaciu.
În ceea ce priveşte specialitatea sa, ATI, ea explică faptul că este prevăzut in anexele ordinului MS 1500/2009 necesarul de personal pentru buna funcţionare a unei secţii.
”Nu am ştire să existe secţie în ţară cu incadrarea completă conform normativului. Understaffing este cauza de scădere a calităţii actului medical, înseamnă riscuri suplimentare pentru pacienţi, inclusiv de infecţii nosocomiale! Creşte încărcarea cu muncă a personalului existent şi, se pleacă din locurile cu muncă de mare complexitate sau chiar din sistem! Anvelopa salarială este o realitate dar, în ATI incadrarea cu personal este mult sub ce cere normativul şi nu salariile sunt problema, ci subfinanţarea sănătăţii! Avem o alocare din PIB încă redusă faţă de nevoile de servicii de sănătate ale populaţiei; specialiştii ATI, de ex., se formează greu, in ani lungi de studii şi practică şi se pierd foarte uşor. Mai ales că cei care fac politici publice de sănătate nu par preocupaţi să îi reţină!”, notează medicul.
Ea consideră că obligativitatea practicii în ţară e un deziderat al unora care nu par să cunoască problemele reale ale tinerilor medici specialişti!
”Şi atunci, îi rog să nu mai dezinformeze politicienii şi opinia publică! E ironic sau chiar ridicol să le vorbeşti de această obligativitate când nu li se oferă decât rarisim şansa ocupării de posturi prin concurs!”, conchide Elena Copaciu, anunţând ca în curând va avea o postare despre situaţia asistentelor/asistenţilor ATI.