Medicul pneumolog din Bihor care susţinea, în pandemie, că a vindecat o mie de persoane infectate cu SARS CoV-2 în cabinetul său privat tratându-le cu un „banal antibiotic”, în timp ce tratamentele din spitale, ale pacienţilor cu COVID-19, au dus la decesul acestora, afirmă acum că un bărbat nevaccinat a început să aibă „dureri în piept, ceaţă mentală, o durere foarte puternică în gât şi o oboseală teribilă” după ce „a avut relaţii intime” cu o iubită vaccinată. „Asta este ceea ce se numeşte „shedding” – eliminare de particule virale post-vaccin”, scrie Flavia Groşan pe pagina sa de Facebook. Preşedintele Colegiului Medicilor, Cătălina Poiană, afirmă că trebuie să se ia „atitudine” în cazurile de medici „cu derapaje grave la adresa ştiinţei şi a adevărurilor medicale”, care pot prejudicia sănătatea publică. Poiană anunţă că dr. Carmen Pantiş, şefa Colegiului Medicilor Bihor, a convocat conducerea instituţiei pentru luni la prânz, într-o şedinţă extraordinară, pentru a lua în discuţie acest caz.
„Şi eu mă gândesc la asta de mult timp. Are 32 de ani şi nu este vaccinat, dar are o iubită vaccinată, iar după ce a avut relaţii intime cu ea, a început să aibă dureri în piept, ceaţă mentală, o durere foarte puternică în gât şi o oboseală teribilă. M-a contactat pentru că şi-a dat seama că nu a mai avut niciodată astfel de simptome şi că totul a apărut imediat după expunerea fizică — fluide corporale, orice — la această femeie vaccinată. Asta este ceea ce se numeşte „shedding” (eliminare de particule virale post-vaccin)”, afirmă, într-o postare pe pagina sa de Facebook, medicul penumolog din Bihor Flavia Groşan.
Ea susţine că persoanele vaccinate „au acum aceste gene în corpul lor care continuă să producă proteine spike”.
„Unele persoane sunt foarte rezistente şi nu par să observe nimic până când, uneori, pur şi simplu încetează să respire brusc. Dar există şi persoane foarte sensibile la acest fenomen, iar acest bărbat era clar unul dintre ele. A fost expus la proteinele spike provenite de la această femeie. El nu le producea, ci doar le-a primit în sistemul său, iar spike”, mai scrie Flavia Groşan.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Cătălina Poiană, a anunţat, luni, pe Facebook, că trebuie să se ia „atitudine” în cazurile de medici „cu derapaje grave la adresa ştiinţei şi a adevărurilor medicale”, care „pot prejudicia sănătatea publică”.
În acest context, Poiană afirmă că a luat legătura cu conf dr. Carmen Pantiş, preşedintele Colegiului Medicilor Bihor şi vicepreşedinte CMR, care a convocat conducerea instituţiei pentru luni la prânz, într-o şedinţă extraordinară în care va fi discutat acest caz, urmând să se comunice apoi deciziile luate.
Poiană mai spune că este „un medic care se bazează şi susţine medicina bazată pe ştiinţă”, precizând că, în opinia sa, „un medic în desfăşurarea activităţii medicale, inclusiv în spaţiul public, nu trebuie să dezinformeze”.
„Din punctul meu de vedere, trebuie să se pronunţe având la bază medicina bazată pe dovezi sau, în caz contrar, să susţină cu dovezi clare demonstrabile în faţa comunităţii medicale afirmaţiile făcute. (…). Consider că la fel cum – din perspectiva mea – afirmaţiile din respectiva postare nu sunt susţinute ştiinţific – nu este normal ca, dacă după o anumită postare nu există – în spaţiul public – un punct de vedere instituţional transmis imediat, să punem în discuţie rolul Colegiului Medicilor din România”, afirmă Cătălina Poiană.
Preşedintele CMR mai spune că susţine „hotărât” că trebuie să se ia „atitudine” în cazurile de „medici cu derapaje grave la adresa ştiinţei şi a adevărurilor medicale”, care pot prejudicia sănătatea publică”.
În primăvara anului 2021, în timpul pandemiei de COVID-19, Colegiul Medicilor din Bihor s-a autosesizat după ce medicul Flavia Groşan a afirmat că a vindecat o mie de persoane infectate cu virusul SARS CoV-2 în cabinetul său privat, tratând aceste cazuri cu un banal antibiotic, în timp ce tratamentele din spitale, ale pacienţilor cu COVID-19, au dus la decesul acestora.
„Obiectivul meu de la începutul pandemiei a fost ca niciun pacient să nu ajungă pe mască de oxigen, nu întubat, pe mască. Şi nu a ajuns. Eu mă duc pe medicaţia mea clasică, ieftină, care include şi Claritromicina, un antibiotic ce face parte din grupa antibioticelor macrolide. (…) Eu am lucrat în nişte studii clinice foarte interesante pe pneumonii şi acolo am învăţat despre tropismul viral al Claritromicinei, acolo am învăţat rolul antiinflamator al Claritromicinei, pe care nu îl are niciun antibiotic, şi de 10 ani lucrez cu acest antibiotic în pneumonii virale şi atipice. Pe mine m-a prins perfect pandemia şi m-am dus ca şi tratament etiologic pe Claritromicină. Sigur că pe lângă acest antibiotic mai sunt câteva tratamente adjuvante, că ea singură nu face faţă. Este o schemă de tratament care îmi aparţine”, afirma dr. Flavia Groşan.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
