Noul cancelar german Friedrich Merz, ales cu greu, a efectuat miercuri o vizită la Paris, iar apoi la Varşovia, unde s-a declarat în favoarea unei relaxări a reglementărilor bugetare europene care să le permită statelor membre ale Uniunii Europene (UE) să investească mai mult în apărare, relatează AFP.
Într-o conferinţă de presă la Varşovia, Merz a declarat că-şi ”poate imagina” în cazul UE şi Pactului Stabilităţii care plafonează deficitele publice ale Celor 27, ”ceva asemănător” cu ceea ce tocmai face el în Germania, şi anume scutirea unei părţi a cheltuielilor cu apărarea de la regulile bugetare.
Merz, numit marţi în funcţie, a trecut deja prin Parlament o ridicare a restricţiilor regulilor naţionale germane foarte stricte – mult mai stricte decât la nivel european – care limitează capacitatea Guvernului de a se împrumuta.
El a făcut acest lucru pentru a putea finanţa un plan de reînarmare a Germaniei împotriva ameninţării ruse, în valoare de câteva sute de miliarde de euro, pe o periadă de mai mulţi ani, şi a creşte astfel contribuţia germană la NATO.
Concret, Guvernul este eliberat de restricţiile ”frânei bugetare” în cheltuieli cu apărarea care depăşesc 1% din Produsul Brut Intern (PIB) german.
Pe acest mecanism spune Friedrich Merz că-l are în vedere la nivelul UE.
UN NOU ÎNCEPUT, O NOUĂ DESCHIDERE
În prima sa vizită în străinătate, miercuri dimineaţa, cancelarul german şi Emmanuel Macron şi-au afişat voinţa de a ”răspunde împreună provocărilor cu care se confruntă Europa”, dând un ”nou început” relaţiei bilaterale.
”Dorim ca acţiunea să se construiască sistematic împreună. Vrem să răspundem împreună provocărilor pe care înfruntă Europa”, a declarat preşedintele francez, care a îndemnat la relansarea ”reflexxului franco-german”, după patru ani adesea complicaţi cu social-democraţii lui Olaf Scholz.
”Am convenit un nou început al Europei”, a declarat Friedrich Merz într-o conferinţă de presă comună la Palatul Elysée, subliniind că parteneriatul franco-german nu este în continuare ”evident”, în pofida unei voinţe reafişate în acest sens.
La Verşovia, şeful Guvernului polonez Donald Tusk a clamat ”o nouă deschidere, poate cea mai importantă în istoria relaţiilor germano-poloneze de peste zece ani”.
Donald Tusk a profitat de ocazie şi i-a cerut lui Merz să se concentreze asupra unei consolidări a frontierelor externe ale UE şi păstrării zonei Schengen de liberă circulaţie între statele membre UE, imediat după ce Berlinul a anunţat o consolidare a controalelor la frontierele sale, în lupta împotriva imigraţiei ilegale.
”Este în interesul” Germaniei şi Poloniei ca frontiera lor comună să permită ”trecerea liberă” a cetăţenilor celor două ţări, a declarat Donald Tusk într-o conferinţă comună cu Merz, la Varşovia, apreciind că este necesară o ”concentrare asupra protecţiei frontierei externe” a UE.
Varşovia şi Parisul îşi pun amândouă speranţe mari în Friedrich Merz, care vorbeşte în mod deschis despre o suveranitate euroepană – inclusiv militară.
Tusk s-a declarat ”convins”, vorbind despre o cooperre polono-germano-franceză, că ”viitorul Europei depinde în mare parte de funcţionarea acestui triunghi”.
Franţăa şi Polonia urmează s semneze vineri, la Nancy, un nou tratat bilateral – un „game changer” în opinia lui Tusk, în cooperarea reciprocă, mai ales în domeniul securităţii.
NU FĂRĂ SUA
În probleme de apărare şi privind Ucraina, ostilitatea afişată de către Donald Trump şi administraţia acestuia faţă de Europa şi îndoieli cu privire la o susţinere militară americană au provocat schimbări în Germania.
În ceea ce priveşte o participare germană la o eventuală ”forţă de reasigurare” europeană în Ucraina sau alte garanţii de securitate, noul cancelar a condiţionat orice angajament de ”un acord de pace” şi de o participare americană la ”proces”.
”Războiul din Ucraina nu se va încheia fără un angajament politic şi militar suplimentar al Statelor Unite, iar europenii nu i se pot substitui”, a subliniat el la Paris.
O viitoare încetare a focului ”trebuie să fie garantată printr-o participare a Statelor Unite”, a subliniat el, în contextul în care Donald Trump nu avansează în acest moment niciun angajament în acest sens.
Noul cancelar a confirmat că vrea să angajeze negocieri nu Parisul şi Londra – singurele două puteri nucleare din Europa – în privinţa unei disuasiuni nucleare.
El s-a declarat deja în favoarea ideii plasării Germaniei – care depinde de protecţia nucleară americană – sub umbrela franceză şi britanică.
Această poziţie constituie o ruptură uriaşă faţă de tradiţia atlantistă germană.
RATIFICAREA MERCOSUR
”Vom da mandat miniştrilor noştri respectivi să înceapă această discuţie”, însă ”nu pentru a se substitui garannţiilor oferite de către Statele Unite”, a subliniat Merz.
Cei doi lideri au anunţat de asemenea că vor să ”consolideze” Consiliul de Apărare şi Securitate francezo-german pentru ca să dea ”răspunsuri operaionale” concrete provocărilor strategice comune.
Un Consiliu al Miniştrilor francezo-german urmează să concretizeze în vară voinţa unei relansări în toate direcţiile a cooperării şi coordonării bilaterale.
Alte divergenţăe nu ar urma să dispară de pe o zi pe alta.
Friedrich Merz, a cărui ţară este puternic exportatoare, a cerut statelor UE să ratifice ”rapid” Acordul de liber-schimb între UE şi ţările din cadrul MERCOSUR – Argentina, Brazilia, Uruguay şi Paraguay -, căruia Franţa i se opune, de frica unei fronde agricole.
”Vom ajunge la acorduri care să permită păstrarea corectă a condiţiilor de muncă, echităţii productorilor noştri”, i-a răspuns preşedintele francez.
Acest subiect nu a fost discutat în Polonia, care susţine Parisul în rezervele pe care le are faţă de acest acord.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
