Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că profesori de la facultăţi de drept şi din domeniul energiei vor face parte din comitetul interministerial care va decide asupra viitoarei scheme de ajutor pentru plata facturilor pentru energie. Ministerul şi-a propus ca toate criteriile să fie stabilite până la finalul acestui an. „Pentru că vedem astăzi o piaţă europeană nefuncţională, nu excludem deloc scenariul în care menţinem plafonarea şi după 31 martie 2025”, a declarat Sebastian Burduja într-un interviu pentru Ziarul Unirea.
Ministrul Energiei afirmă că autorităţile vor consulta cadre didactice universitare înainte de a decide asupra schemei de ajutor care va fi acordată persoanelor din categoriile considerate vulnerabile, după ce actuala schemă de plafonare-compensare a tarifelor la energie va expira, la finalul lunii martie a anului viitor.
„Pregătim înfiinţarea rapidă a unui comitet interministerial, compus inclusiv din cadre universitare ale facultăţilor de drept şi din domeniul energetic, care să contureze viitorul mecanism de sprijin, după 1 aprilie 2025, al consumatorilor vulnerabili precum şi de combatere a sărăciei energetice. Pentru viitor, analizăm oportunitatea transformării acestei compensări într-o obligaţie de serviciu public, care se pliază mai bine tradiţiei administrative româneşti”, a declarat Sebastian Burduja într-un interviu publicat sâmbătă seară de ziarulunirea.ro, potrivit News.ro.
Ministrul dă asigurări asupra faptului că şi după 1 aprilie 2025 consumatorii vulnerabili vor fi protejaţi.
„După cum am spus, avem pregătit un comitet interministerial compus din experţi, inclusiv din mediul academic, care vor pregăti soluţia legislativă nouă până la 31 decembrie 2024. Luăm în calcul un mecanism de protejare a oamenilor cu venituri reduse şi pentru care costurile cu energia pot avea o pondere mare în totalul costurilor gospodăriei.
În acest mecanism vom avea în vedere respectarea garanţiilor constituţionale privind caracterul de stat social al României, asigurarea unui nivel de trai şi respectarea demnităţii umane. Avem în vedere că, pentru consumatorii casnici, furnizarea energiei electrice şi termice să devină obligaţie de serviciu public, cu toate mecanismele administrative de subvenţionare.
Prioritatea este definirea clară a criteriilor de eligibilitate pentru consumatorii vulnerabili. În scenariile de lucru luăm în calcul venituri sub un anumit prag, familii numeroase, persoane care utilizează aparate medicale.
Am început să analizăm datele de la Institutul Naţional de Statistică şi un scenariu de lucru este să luăm în calcul venitul total al gospodăriei, costurile totale cu facturile de energie electrică + gaze naturale şi numărul de membri din gospodărie”, a detaliat Burduja.
„Nicio gospodărie să nu ajungă, după ce îşi plăteşte facturile, sub pragul minim de venit conform INS, pragul sărăciei relative”
El subliniază că autorităţile şi-au propus ca „nicio gospodărie să nu ajungă, după ce îşi plăteşte facturile, sub pragul minim de venit conform INS, pragul sărăciei relative”.
„Pentru că vedem astăzi o piaţă europeană nefuncţională, nu excludem deloc scenariul în care menţinem plafonarea şi după 31 martie 2025”, mai declară ministrul Energiei.
Acesta precizează, în interviul pentru jurnaliştii locali, că estimările de astăzi arată că „nici după 31 martie 2025 furnizorii nu ar trebui să factureze cu preţuri mai mari decât plafonul existent (1,3 lei/kWh)”.
Sebastian Burduja a fost întrebat şi care sunt criteriile pe baza cărora au fost aprobate compensaţii la energie şi gaze, atât timp cât nu au fost respectate plafonul de minimis şi modul de selectare a clienţilor finali, conform prevederilor legale.
„În ceea ce priveşte respectarea plafonului de minimis, suntem conştienţi de importanţa lui şi, în acest sens, Ministerul Energiei, împreună cu alte instituţii implicate, analizează constant implementarea măsurilor pentru a respecta cadrul legal şi pentru a asigura o corectă selecţie a beneficiarilor pe termen mediu şi lung. Ajustările necesare vor fi făcute în baza feedback-ului şi a realităţilor economice, astfel încât să asigurăm o distribuţie corectă a resurselor şi, în acelaşi timp, să ne încadrăm în obligaţiile naţionale şi europene”, a răspuns Burduja.
Editor : A.C.
