Ministrul Mediului, Mircea Fechet, arată că termenul generic de „încălzire globală” include, de fapt, schimbări climatice care aduc cu ele fenomene meteo extreme. În acest context, Fechet atrage atenţia asupra faptului că în marile oraşe sistemele de captare a apelor pluviale, multe dintre ele construite în urmă cu decenii, nu mai fac faţă cantităţilor de precipitaţii, el subliniind că e nevoie ca ceea ce se construieşte acum să fie corect dimensionat în funcţie de realităţile legate de schimbările climatice. Ministrul susţine că e nevoie şi de alte măsuri care să facă localităţile urbane „prietenoase cu mediul”.
„Încălzirea globală e o denumire generică. Corect spus este că ne aflăm în situaţia în care clima se schimbă, iar schimbările climatice nu înseamnă doar o mărire a temperaturii medii anuale. Schimbări climatice înseamnă fenomene meteo extreme, fie că ne referim la grindină, fie că ne referim la ploi, fie că ne referim la vijelii, fie că ne referim la lungi episoade de caniculă, secetă şi aşa mai departe, iar frecvenţa şi intensitatea acestor fenomene, fiind într-un trend crescător în ultimii ani, generează astfel de episoade, spre exemplu, ceea ce s-a întâmplat în Capitală când, în 30 de minute sau în 60 de minute – depinde unde măsurăm, la staţia meteo de la Băneasa sau la staţia meteo de la Filaret – am avut cantităţi însemnate de precipitaţii, mai pe româneşte a plouat în jumătate de oră cât ar fi trebuit să cadă în trei săptămâni. Or, sistemele de canalizare, aşa cum au fost ele dimensionate în urmă cu 50 de ani, în urmă cu 70 de ani şi care s-ar putea să nu folosească, să nu funcţioneze astăzi la capacitatea maximă la care au fost dimensionate, pentru că şi acestea trebuie curăţate, trebuie decolmatate, să ne asigurăm că nu a asfaltat nimeni peste gura de canal, trebuie să ne asigurăm că noile cartiere, care înseamnă alte spaţii betonate, au suficientă capacitate de scurgere a apei pluviale şi aflându-ne în astfel de situaţii în care plouă foarte mult într-un interval scurt de timp, putem constata că dezvoltarea oraşului nu a ţinut pasul cu schimbările climatice şi acest lucru se întâmplă şi la Bucureşti, se întâmplă şi la Bacău, s-a întâmplat nu demult şi în municipiul Bârlad, pur şi simplu canalizarea oraşului nu face faţă unor volume mari de precipitaţii”, a afirmat Mircea Fechet sâmbătă, în emisiunea Insider Politic, la Prima Tv.
Acesta susţine că e nevoie ca, cel puţin pentru ceea ce se construieşte începând de astăzi, sistemele de captare a apelor pluviale ar trebui dimensionate „în conformitate cu noile estimări meteorologice”.
Evenimente
19 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
„La fel cum, bineînţeles, că trebuie să vorbim despre spaţii verzi, trebuie să vorbim despre păduri urbane, trebuie să vorbim despre centura verde a capitalei, pentru că toate aceste soluţii vin şi atenuează puţin. Nu pot, nu îmi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă pe lângă cele 30 de minute în care a plouat, cât aproape în toată luna iunie, dacă ar mai fi plouat încă 30 de minute, sau încă două ore, pentru că atunci nu mai vorbeam doar de un autobuz sub ape, ci poate că am fi vorbit de o situaţie mult mai gravă, care ar fi putut paraliza o parte însemnată a Bucureştiului, poate că s-ar fi putut întâmpla şi alte situaţii pe care nimeni nu şi le doreşte, or concluzia este că fenomenele meteo extreme şi schimbările climatice nu ţin cont de locul în care ne aflăm. Se poate întâmpla şi în vârful muntelui, se poate întâmpla şi în mijlocul Bucureştiului şi ţine doar de noi să ne adaptăm şi să luăm decizii în sensul acesta”, a adăugat Mircea Fechet.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
