Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene explică de ce România a eşuat în a accesa mai multe miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Dragoş Pîslaru a arătat că valoarea fondurilor nerambursabile stabilită după renegocierea Planului cu Comisia Europeană „rămâne neatinsă”, însă scade valoarea banilor împrumutaţi, pentru că, pe de o parte România şi-a îndreptat atenţia către programul SAFE destinat industriei de apărare, iar pe de altă parte unele proiecte propuse a fi realizate din fonduri împrumutate cu dobândă avantajoasă nu ar fi fost terminate la timp. El a explicat de asemenea cu pentru fiecare euro accesat din bani europeni, România contribuie la bugetul Uniunii cu o treime din cât primeşte.
„Pe PNRR, ca abordare generală, suma de non-rambursabil a fost după reduceri 13,57 miliarde de euro, iar pe partea de împrumut erau aproape o sumă echivalentă, deci în total erau vreo 27-28 de miliarde. Pe partea de împrumut am fost puşi într-o situaţie în care, pe de-o parte, aveam deficitul bugetar, pe de altă parte aveam accesul la SAFE, care este tot o resursă de împrumut. (…) Şi aici începe să fie discuţia. Având în vedere că România putea să împrumute o sumă mare în condiţiile unei absorbţii mici pe un interval până în august, sau să se arunce puţin mai mult, deci să obţină o sumă mare, care de fapt se duce până în 2030 plus în condiţii similare de dobândă. (…) Ideea este atunci că practic România avea o zonă din care se putea împrumuta, dar nu se putea împrumuta şi-şi, adică şi să tragă 14 miliarde pe PNRR până în august 2026 şi să tragă şi 16 miliarde pe SAFE. Şi atunci ceea ce am făcut este: am diminuat proporţional suma de împrumut de pe PNRR şi am creat oarecum un spaţiu mai mare de manevră pe parte de SAFE cu un interval mult mai mare şi în condiţii foarte bune”, a explicat Dragoş Pâslaru la Prima Tv, sâmbătă.
Ministrul admite că reducerea sumei accesate de România în cadrul PNRR nu a fost „doar un exerciţiu financiar”, ci a fost cauzată şi de faptul că existau întârzieri pe mai multe proiecte, în timp ce pe altele, mai ales în zona de transporturi, au fost probleme legate de achiziţiile publice.
„Şi atunci a fost această redimensionare care a dus la 21 de miliarde, care e suma actuală, 13,57, neatinsă, suma de grant, plus completarea de 8 miliarde pe zona de împrumut. Deci asta este imaginea de ansamblu pe care o avem”, a adăugat ministrul.
Potrivit lui Dragoş Pîslaru, România va avea la dispoziţie peste 60 de miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, plus alte miliarde pe care le poate accesa ca împrumuturi la dobânzi avantajoase. Pîslaru cataloghează prezenţa României în Uniunea Europeană drept „o plasă mare de siguranţă”
„Ca să lămurim complet chestiunea, la fiecare euro pe care îl primim de la Uniunea Europeană, noi cheltuim doar o treime ca şi contribuţie la buget. Şi dacă stăm să ne uităm pe ansamblu, asta este de fapt ceva ce ne-a avantajat enorm în creşterea noastră economică din perioada de după aderare”, subliniază ministrul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
