Puşi în fața unei lipse uriaşe de încredere din partea societății față de clasa politică, cei care se visează la Palatul Cotroceni caută acum să prezinte electoratului o imagine independentă de metehnele vechilor partide. Dincolo de publicitatea electorală, cei mai mulți au însă ani grei de politică în spate sau au ocupat numeroase funcții în stat de-a lungul timpului.
După experiența alegerilor prezidențiale din 2024 şi înaintea celor din luna mai 2025, candidaturile independente au ajuns să fie mai mult o etichetă la modă decât un principiu.
De la Crin Antonescu, fostul președinte PNL care a pus bazele USL, Victor Ponta, puternic legat și el de istoria dintre liberali și social-democrați, la Nicușor Dan, fondatorul USR, și Călin Georgescu, apropiat al AUR și înșurubat în funcții la stat încă din anii ’90, toți s-ar putea alinia la start pentru prezidențialele din luna mai. Și nu oricum, ci cu o imagine care se vrea departe de politica veche. La fel cum a procedat și Mircea Geoană în 2024 – candidat din postura de independent, deși a fost cel mai longeviv președinte PSD după Ciolacu.
Inflație de independenți din cauza neîncrederii
Şi totul pentru că oamenii şi-au pierdut încrederea în capacitatea politicienilor vechi de a lua decizii.
„Inflația de independenți are la bază în principal lipsa acută de încredere a populației în politicieni, dar mai ales în (vechile) partide. Aș face referire în special la legislatura 2020 – 2024. O perioadă extrem de complicată din cauza multiplelor situații dificile prin care am trecut (pandemie, război la graniță, criza prețurilor combustibililor, criza prețurilor din energie, inflație etc.). PSD, PNL, USR au fost într-o anumită măsură la guvernare, făcându-le să fie asociate în ochii multora dintre alegători cu sistemul de putere. Așa că am avut și vom avea în continuare o fugă de asociere cu vechiul”, e de părere analistul politic Adrian Zăbavă.
Cuplul USL Antonescu-Ponta revine
Crin Antonescu revine în atenția politicii naționale și vrea să-și facă din nou cărți de vizită la Palatul Cotroceni. Susținut, cel puțin declarativ, de Coaliția PSD-PNL-UDMR alături de minorități, fostul președinte PNL spune că va demisiona din partid și va candida independent, pentru a fi perceput candidatul Coaliției, nu doar al liberalilor.
„Mi se pare normal să fiu independent. Voi fi un candidat care să nu aparțin unui partid. (…) Intenționez să demisionez din PNL și, din punct de vedere juridic, să candidez independent susținut de această Coaliție”, a spus recent, fostul lider PNL, la emisiunea „În Fața Ta”.
De 10 ani, Crin Antonescu s-a ținut departe de lumina reflectoarelor, dar niciodată nu și-a pierdut cu adevărat și carnetul de partid.
Nici Victor Ponta nu a dat uitării pretențiile de prezidențiabil. În spațiul public, spune că nu ar avea cu cine să voteze, din actuala ofertă de candidați. Nici măcar cu propunerea Coaliției, din care momentan face parte.
„Dintre candidații actuali eu nu văd cu cine. Îi cunosc foarte bine pe cei mai mulți dintre ei. Poate vor apărea alți candidați sau poate voi candida chiar eu.”, a declarat acesta duminică, la emisiunea „Briefing” de la Digi24.
Discuțiile din partid scot însă la iveală, potrivit informațiilor Digi24, intenția de a aduna latura conservatoare a PSD în spatele său. Sub imaginea unei candidaturi independente.
Primăria Capitalei, rampă de lansare
Nici de la Primăria Bucureștiului se pare că nu au dispărut pretențiile de prezidențiabil, funcția de edil fiind folosită în numeroase rânduri în trecut ca rampă de lansare spre Palatul Cotroceni. Actualul edil, Nicușor Dan, a anunțat că vrea și el să candideze. Și tot independent, așa cum a intrat și în cursa pentru Primăria Generală. Atât în vara anului trecut, cât și în 2020.
Deși acum se declară departe de influența vreunui partid politic, Nicușor Dan este cel care a înființat USR, în 2016. De asemenea, a fost și deputat din partea aceleiași formațiuni în perioada 2016-2020.
Georgescu, „independentul” legat de stat încă din ’90
Călin Georgescu a reușit să ajungă în topul preferințelor electorale printr-o rețetă aparent simplă – omul care vine din afara sistemului și e dispus să rezolve rapid problemele poporului. Doar că depărtarea dintre el și „sistem” nu e întocmai atât de mare.
A fost propunerea de premier din partea AUR în numeroase rânduri. Numele său a fost pus pe masă inclusiv la consultările cu Klaus Iohannis pentru formarea noului Guvern, după alegerile din 2020. Doi ani mai târziu, aceeași formațiune îl vehicula ca președinte de onoare. Însă tensiunile interne din partid l-au dat deoparte.
Călin Georgescu a lucrat la stat încă din anii ’90. Pe rând, în cadrul Ministerului Mediului și cel al Afacerilor Externe, în calitate de consilier. Un post numit, bineînțeles, politic. A trecut și pe la Senat, dar a coordonat și proiecte legate de dezvoltarea durabilă, însă tot din subordinea Guvernului României.
Geoană: 2024, anul independenților
Și Mircea Geoană și-a construit candidatura la alegerile prezidențiale de anul trecut tot sub imaginea unui suflu nou în politica românească, chiar dacă a condus Partidul Social Democrat aproape cinci ani. Venit de la NATO, până să își recunoască oficial intenția de a candida, anul trecut, fostul lider al social-democraților încercase să își pregătească terenul cu mesaje de tipul „anul 2024 este anul independenților”
„Anul 2024 este anul independenţilor în politica românească şi sunt absolut hotărât să-mi păstrez această preferinţă”, spunea Mircea Geoană, în iunie anul trecut, într-o conferință la Cluj.
Totuși, dacă de această dată nu a mai fost învins în cursa prezidențială de o vizită nocturnă la Sorin Ovidiu Vântu, alegătorii l-au taxat pentru că nu a fost credibil.
„Au existat alți candidați cu povești mai credibile de oameni «din afara sistemului».”, e de părere Adrian Zăbavă.
Finala prezidențială a independenților
Totodată, susține că nu este exclus ca finala prezidențială din acest an să se ducă între doi „independenți”:
„Acolo competiția devine extrem de simplificată și vor exista două «povești» antagonice. În încercarea de a răspunde nemulțumirii sociale cu privire la politică și politicieni, e posibil ca ambele povești să clameze «independența», dar cu siguranță nu ambele cu același grad de succes”, ne-a mai explicat acesta.
