România are una dintre cele mai scăzute rate de consum de fructe şi legume din Uniunea Europeană, deşi are un potenţial agricol ridicat: aproape 75% dintre români nu consumă nici măcar o porţie de legume sau fructe pe zi, iar 24% declară că mănâncă între o porţie şi patru porţii zilnic. Doar 2,4% dintre români consumă cinci porţii de legume şi fructe pe zi, aşa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În acelaşi timp, deşi România are 8,1% din terenul arabil utilizat în UE şi 4,2% din populaţia Uniunii, contribuie cu doar 1,9% la producţia anuală de legume proaspete şi 5,4% la producţia de fructe, ceea ce alimentează dependenţa de importuri şi preţuri mai ridicate pentru consumatori cu venituri mici, arată datele Eurostat prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Potrivit sursei citate, situaţia României contrastează puternic cu media UE27, unde doar 33% dintre europeni nu consumă pe zi nicio porţie de legume şi fructe, în timp ce 55% consumă între 1 şi 4 porţii, iar 12% ajung la 5 sau mai multe porţii pe zi. Chiar şi în Europa Centrală şi de Est, România rămâne cu mult în urma unor ţări precum Cehia, Polonia sau Bulgaria în ceea ce priveşte consumul de fructe şi legume. Această realitate configurează un cerc vicios: producţie insuficientă raportată la resursa de teren, dependenţă de importuri, preţuri mai mari la raft şi, în final, consum redus.
Distribuţia de teren agricol ar permite, în teorie, acoperirea unei părţi semnificative din nevoia internă de fructe şi legume. Statele UE27 dispun în total de 157 de milioane de hectare de teren agricol utilizat, dintre care 12.8 milioane de hectare de teren agricol sunt utilizate în România, ceea ce reprezintă aproximativ 8.1% din total. Deşi foloseşte 8.1% din terenul agricol din Uniunea Europeană, România produce mult sub potenţial la categoria legume (1,9% din producţia UE) şi doar marginal mai bine la producţia de fructe (5,4%); în general, nivelul producţiei din România rămâne sub potenţialul pe care l-ar sugera ponderea sa în terenul agricol şi mult sub potenţialul altor ţări din regiune, precum Polonia, ce produce 16% din fructele şi 8% din legumele cultivate în UE27 cu doar 9% din terenul agricol utilizat. Această subproducţie perpetuează presiunea pe importuri şi menţine consumul naţional la cote foarte joase, precizează sursa citată.
Impactul pentru sănătatea publică şi economie este major, întrucât ratele scăzute de consum se corelează cu riscuri crescute pentru bolile netransmisibile şi scăderea productivităţii.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă cel puţin 400 de grame de fructe şi legume pe zi, echivalentul a 5 porţii, iar România are astăzi cea mai mică pondere a populaţiei care atinge această ţintă din rândul statelor europene menţionate.
Consumul foarte scăzut de fructe şi legume ar putea să fie una dintre cauzele pentru problemele de sănătate întâlnite în România. Această problemă nu poate fi depăşită decât prin intervenţii coordonate din partea statului şi a agricultorilor din ţară, cât şi dezvoltarea unei strategii prin care cetăţenii să fie informaţi despre importanţa unei bune alimentaţii. O strategie integrată, cu ţinte anuale de producţie şi consum, ar reduce dependenţa de importuri, stabilizând preţurile la raft şi crescând accesul pentru gospodăriile vulnerabile.
România are potenţial agricol pentru a-şi repoziţiona rapid piaţa de fructe şi legume, dar acest lucru necesită o combinaţie de politici publice coerente, investiţii şi instrumente de sprijin pentru consumatorii cu venituri mici.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
