Pe măsură ce sprijinul populației pentru continuarea războiului scade la un minim istoric, Kremlinul intensifică propaganda. Vladimir Putin și Serghei Lavrov încearcă să rescrie realitatea, prezentând NATO și Uniunea Europeană drept agresori, în timp ce Rusia se declară victimă, relatează Politico.
În ultimele săptămâni, Polonia, Lituania și Estonia au raportat incursiuni ale dronelor și avioanelor rusești, ceea ce NATO a calificat drept „un tipar de comportament tot mai iresponsabil”.
Moscova însă răstoarnă situația, susținând că Europa este cea care provoacă un conflict mai amplu, sugerând chiar că ar putea doborî avioane rusești în viitor.
La fel ca în alte episoade controversate cu doborârea avionului MH17 sau invazia pe scară largă a Ucrainei, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a fost trimis să livreze comunității internaționale o realitate paralelă, notează publicația.
Vorbind la Adunarea Generală a ONU, Lavrov a acuzat Occidentul de „retorică escalatorie”, afirmând că se vorbește deschis „despre pregătiri pentru un atac asupra regiunii Kaliningrad și altor teritorii rusești”. El a adăugat că „Rusia nu a avut niciodată și nu are intenția de a ataca NATO sau UE. Orice agresiune împotriva țării mele va fi întâmpinată cu un răspuns decisiv.”
Cine sunt „dușmanii” Rusiei
Declarațiile lui Lavrov au reflectat poziția exprimată de președintele Vladimir Putin la Consiliul de Securitate al Rusiei. Acuzând Occidentul de „acțiuni distructive”, Putin a avertizat că Rusia va răspunde oricărei escaladări „nu cu vorbe, ci cu măsuri tehnico-militare concrete.”
Tonul a fost preluat de agenția de stat RIA Novosti, care a titrat: „NATO se pregătește să doboare avioane rusești. Putin a acceptat provocarea.” De altfel, televiziunile de stat, principala sursă de informare pentru populația rusă, au atacat NATO și UE, prezentând reacția acestora ca „isterică” și fragmentată.
„Reacțiile UE par extrem de fragmentate, îți poți da seama imediat din ce partid face parte fiecare. Partidul războiului este cel mai proeminent și mai agresiv”, a spus Olga Skabeieva, prezentatoarea emisiunii „60 de minute”. Ea i-a vizat direct pe Ursula von der Leyen, Kaja Kallas și Emmanuel Macron.
Tabloidele pro-Kremlin l-au acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că încearcă să atragă SUA mai adânc în conflict: „Principalul beneficiar al acestei agitații la scară globală este Zelenski”, a scris Moskovski Komsomoleț.
Donald Trump, singurul cu reacție „echilibrată”
Singurul menajat a fost Donald Trump, lăudat pentru reacția „echilibrată”, pentru că nu a condamnat imediat Rusia după incidentul cu drona din Polonia.
„Noi avansăm calm, Europa continuă să acționeze agresiv, iar Trump rămâne același: fie așteaptă să vorbească cu Putin, fie vorbește cu Putin, fie spune cât de bine a decurs conversația cu Putin. Toată Europa țipă. Au zburat câteva drone, cine știe de unde… nu au prezentat nicio amenințare, dar ei țipă”, a declarat Alexei Juravliov, vicepreședintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat, la tv.
Alți propagandiști au mers și mai departe. Vladimir Soloviov a ironizat Polonia pentru că a invocat doar Articolul 4 al NATO (consultații), nu Articolul 5 (răspuns militar colectiv), spunând: „Ce gașcă de leneși. Tot se întâlnesc, dar nu vor să muncească.”
În aceeași emisiune, el a sugerat că Rusia ar trebui să „stropescă tot locul” cu rachete balistice Oreshnik, capabile să transporte focoase nucleare.
Bloggerul pro-război Iuri Podoliaka a scris pe Telegram: „NU ați luptat încă împotriva Rusiei. Tot ce ați făcut a fost să găsiți câteva drone ciudate pe teritoriul vostru. Și deja v-ați făcut de rușine.”
„Mobilizare psihologică” totală, pe fondul oboselii rușilor
Potrivit analistului Andrei Koleșnikov, aceste episoade fac parte dintr-un „război psihologic” împotriva Europei, dar ținta principală rămâne populația rusă.
În ianuarie, războiul din Ucraina va depăși durata luptei URSS împotriva Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial, un reper psihologic major. În paralel, presiunile economice cresc, după ce Ministerul de Finanțe a anunțat majorarea TVA.
„Unde e victoria?”, întreabă Koleșnikov. „Răspunsul este că suntem sub amenințare din partea Finlandei, Poloniei și altora. De aceea suntem într-un război permanent și de aceea avem nevoie de mai mulți bani pentru apărare.” El a numit propaganda Kremlinului o formă de „mobilizare psihologică”.
Schimbare clară în opinia publică
La trei ani de la decretarea mobilizării militare, Kremlinul evită să dezvăluie costurile umane ale războiului. Totuși, sondajele arată o schimbare clară în opinia publică: 66% dintre ruși susțin negocieri de pace, conform Centrului Levada, cel mai ridicat procent de la începutul invaziei. În același timp, sprijinul pentru „continuarea războiului cu orice preț” a scăzut la un minim istoric.
Opozantul rus aflat în exil Ilia Iașin a explicat pentru Politico faptul că acesta este și motivul pentru care Putin intensifică propaganda: „ca să-i convingă pe oameni că luptăm împotriva întregii lumi. Dacă războiul s-ar încheia mâine pe actualele linii ale frontului, cei mai mulți ar aplauda.”
„Regimul lui Putin nu poate exista fără confruntare. Aceasta este esența lui”, a concluzionat și analistul Andrei Koleșnikov.
Editor : M.I.
