Noi atacuri asupra Arabiei Saudite şi asupra navelor din Golf au pus, duminică, la încercare nervii în Orientul Mijlociu, după ce un atac asupra unui oleoduct saudit şi avansul rebelilor Houthi din Yemen ameninţă să agraveze perturbările aprovizionării globale cu energie cauzate de război, relatează Reuters. Comercianţii de petrol se aşteptau ca preţurile să crească din nou la redeschiderea pieţelor, luni, în urma evenimentelor din weekend care pun în pericol aprovizionarea din partea celui mai mare exportator mondial, Arabia Saudită.
Agenţia britanică de securitate maritimă UKMTO a anunţat că o navă a fost lovită de un proiectil duminică în timp ce traversa Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a provocat un incendiu şi a obligat la evacuarea echipajului.
Iranul, la rândul său, a anunţat că o persoană a fost ucisă şi patru membri ai echipajului au fost răniţi la bordul unei nave comerciale iraniene lovite în largul coastelor sale.
În Arabia Saudită, presa de stat a difuzat imagini cu pagubele produse la locuinţe şi la o moschee în urma unui presupus atac transfrontalier al grupării Houthi, în provincia Jazan, din sud. Gruparea Houthi a afirmat separat că a lovit o bază militară saudită într-o provincie învecinată.
Oraşele din sudul Arabiei Saudite au fost supuse unor alerte regulate încă de săptămâna trecută, care au culminat vineri cu atacuri cu drone care au avariat conducta de 1.200 km ce traversează Peninsula Arabică de la est la vest şi care a servit drept rută principală pentru aprovizionarea globală cu petrol din Orientul Mijlociu, ocolind Strâmtoarea Ormuz.
În aceeaşi zi, gruparea Houthi a capturat Insula Perim, situată în mijlocul strâmtorii Bab El-Mandeb, cunoscută şi sub numele de „Poarta Lacrimilor”, care controlează practic intrarea în Marea Roşie.
PREŢUL MOTORINEI DIN SUA ATINGE UN NOU RECORD
Preţurile petrolului au depăşit pragul de 100 de dolari pe baril săptămâna trecută, pentru prima dată din iulie.
Preţul de vânzare cu amănuntul al motorinei din Statele Unite, o chestiune sensibilă din punct de vedere politic, a crescut duminică la un nou maxim istoric, depăşind 6,20 dolari pe galon.
Comercianţii şi cumpărătorii de petrol saudit au declarat duminică pentru Reuters că Riadul dispune de rezerve de petrol în portul Yanbu de la Marea Roşie pentru a menţine exporturile doar timp de cinci până la şapte zile, în cazul în care conducta lovită vineri rămâne închisă.
După aceea, până la 4% din aprovizionarea mondială cu petrol ar putea fi pusă în pericol, pe lângă milioanele de barili pe zi deja pierdute din cauza întreruperii traficului prin Strâmtoarea Ormuz.
Arabia Saudită nu a oferit detalii complete cu privire la amploarea pagubelor suferite de conductă şi nici nu a precizat cât timp aceasta va rămâne scoasă din funcţiune. Sursele care au vorbit cu Reuters au oferit estimări contradictorii privind timpul necesar pentru repararea acesteia, variind de la câteva zile la câteva săptămâni. Imaginile din satelit au arătat coloane uriaşe de fum provenind din locaţii situate de-a lungul conductei.
DISCUŢIILE DIN OMAN AU FOST AMÂNATE
După o lună august liniştită, în care fluxurile de petrol din Orientul Mijlociu au început să se restabilească treptat, ultimele două săptămâni au fost marcate de o escaladare constantă a războiului pe care Statele Unite şi Israelul l-au declanşat în urmă cu şase luni. Nu au mai avut loc negocieri de pace de când un acord provizoriu din iunie s-a prăbuşit după câteva săptămâni.
Într-o iniţiativă diplomatică rară, oficialii iranieni au declarat că vor participa luni la o întâlnire cu statele arabe din Golf, în Oman, pentru a prezenta un acord pe care susţin că l-au încheiat cu Omanul, privind reglementarea viitoarelor rute maritime prin strâmtoare.
Însă ministrul de externe al Omanului, Sayyid Badr Albusaidi, a postat duminică seara că întâlnirea regională a fost amânată „în interesul consensului”.
„Rămânem angajaţi în promovarea unui dialog care să susţină stabilitatea şi cooperarea durabilă în regiunea noastră”, a scris el într-o postare pe X.
Agenţia de ştiri iraniană Fars l-a citat duminică seara pe un oficial al Ministerului Afacerilor Externe iranian, care a afirmat că întâlnirea din Oman a fost amânată la cererea unor ţări din regiune, printr-o decizie luată de comun acord de Teheran şi Muscat. Oficialul a precizat că Iranul se va coordona cu Omanul pentru a stabili o dată potrivită pentru desfăşurarea reuniunii, a relatat agenţia.
Irakul anunţase că va trimite o delegaţie, iar un oficial din Golf declarase pentru Reuters că Arabia Saudită şi Qatarul vor fi reprezentate de miniştrii lor de externe.
Un oficial iranian de rang înalt declarase sâmbătă pentru Reuters că, în cadrul reuniunii, oficialii vor discuta despre Strâmtoarea Ormuz şi alte chestiuni, dar a adăugat că probabil nu se va ajunge la un acord semnat privind redeschiderea strâmtorii.
Bahreinul a declarat că nu se va întâlni cu niciun reprezentant iranian.
Într-un interviu acordat agenţiei de ştiri pan-arabe Al-Arabi Al-Jadeed, cu sediul la Londra, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, a afirmat că, indiferent de acordul cu Omanul, Iranul nu va redeschide strâmtoarea până când Statele Unite nu vor satisface cererile Teheranului.
O NOUĂ DILEMĂ PENTRU WASHINGTON
Până în prezent, SUA nu au reuşit să atingă obiectivele stabilite de preşedintele Donald Trump atunci când a lansat „Operaţiunea Epic Fury”, în februarie: să pună capăt programului nuclear al Iranului, să-l împiedice să-şi atace vecinii şi să creeze condiţiile necesare pentru ca poporul său să-şi răstoarne conducătorii.
Iranul, care a rezistat ofensivei superputerii mondiale în ciuda pierderilor militare şi economice, speră să iasă mai puternic decât înainte de război, inclusiv cu noua putere de a percepe taxe de la navele care tranzitează strâmtoarea.
Atacurile asupra Arabiei Saudite şi avansul grupării Houthi în Yemen pun o nouă dilemă pentru Washington, care doreşte să-şi susţină aliaţii sauditi şi să protejeze transportul maritim, dar ezită să se implice într-un război pe un alt front. Atacurile houthi au pus, de asemenea, statele din Golf în faţa unei alegeri dificile: să accepte dificultăţile economice tot mai mari sau să colaboreze cu Iranul.
Houthi, luptători de munte care au capturat capitala Yemenului în 2014, se luptă cu o coaliţie condusă de Arabia Saudită de mai bine de un deceniu, dar s-au ţinut, în mare parte, departe de războiul mai amplu din Orientul Mijlociu până în ultimele săptămâni. Avansul lor de-a lungul coastei Mării Roşii face parte din cea mai mare ofensivă din Yemen din ultimii ani.
Statele Unite au bombardat gruparea Houthi timp de două luni în 2025, dar Trump a oprit acea campanie după ce a anunţat că grupul îşi retrăsese ameninţarea de a ataca navele din Marea Roşie.
Trei surse au declarat pentru Reuters că liderul de facto al Arabiei Saudite, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, l-a sunat joi pe Trump pentru a solicita ajutor militar în lupta împotriva grupării Houthi, dar i s-a oferit, deocamdată, doar sprijin în materie de informaţii.
Trump a recunoscut sâmbătă că a vorbit cu prinţul moştenitor şi a afirmat că şi gruparea Houthi a contactat telefonic administraţia americană, solicitând Washingtonului să nu se implice în războiul din Yemen.