Toate companiile care produc, importă, distribuie sau comercializează produse ambalate în Uniunea Europeană trebuie să respecte, începând cu 12 august 2026, un nou regulament UE care stabileşte norme stricte privind ambalajele. Astfel, volumul şi greutatea ambalajelor sunt limitate la strictul necesar, iar pentru anumite categorii trebuie să se respecte cerinţele privind utilizarea unui conţinut minim de material reciclat. De asemenea, sunt interzise anumite formate de ambalaje de unică folosinţă şi devine obligatorie reutilizarea şi reumplerea ambalajelor în sectoarele vizate de regulament.
Noile cerinţe UE au impact asupra întregului lanţ de aprovizionare, stabilind obligaţii distincte pentru fiecare categorie de operator economic care introduce pe piaţă ambalaje sau produse ambalate.
Nerespectarea noilor cerinţe poate avea consecinţe semnificative atât din perspectivă comercială, cât şi financiară.
„Cerinţele de sustenabilitate devin o condiţie esenţială pentru accesul pe piaţă şi pentru menţinerea competitivităţii, iar companiile sunt obligate să acorde o atenţie sporită ambalajului şi modului în care acesta respectă noile standarde europene. Începând cu 12 august 2026, un regulament UE (Packaging and Packaging Waste Regulation – PPWR) introduce un nou cadru de conformare pentru toate companiile care fabrică, importă, distribuie sau comercializează produse ambalate în Uniunea Europeană. Conformitatea nu mai este doar responsabilitatea fabricantului, ci devine o obligaţie care trebuie gestionată pe întregul lanţ de aprovizionare”, susţin reprezentanţii Deloitte România.
Principalele prevederi
Regulamentul conţine prevederi foarte stricte şi clare, punând accent pe proiectarea ambalajelor, care trebuie să fie reciclabile şi să faciliteze refolosirea lor, conform principiilor economiei circulare. În acelaşi timp, companiile vor trebui să se asigure că volumul şi greutatea ambalajelor sunt limitate la strictul necesar şi, pentru anumite categorii de ambalaje din plastic, să respecte cerinţe privind utilizarea unui conţinut minim de material reciclat.
Noile reguli promovează, de asemenea, reutilizarea şi reumplerea ambalajelor în sectoarele vizate de regulament şi restricţionează folosirea PFAS (substanţe chimice folosite pentru a face ambalajele rezistente la apă şi grăsimi, dar dificil de eliminat din mediu) în anumite ambalaje destinate contactului cu alimentele, se precizează în materialul de opinie realizat de Adrian Teampău, Director, Taxe de mediu şi Economie circulară, şi Anca Andrei-Cimbru, Manager, Taxe de mediu şi Economie circulară în cadrul Deloitte România.
Regulamentul mai prevede implementarea unui sistem armonizat de etichetare pentru ambalaje şi containerele de colectare a deşeurilor şi interzicerea anumitor formate de ambalaje de unică folosinţă.
„Dincolo de cerinţele tehnice aplicabile ambalajelor, noul regulament privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje consolidează obligaţiile de conformare pentru operatorii economici, prin reguli mai stricte privind evaluarea conformităţii, documentaţia tehnică, declaraţia UE de conformitate şi trasabilitatea informaţiilor de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare”, se menţionează în document.
Noile cerinţe UE au impact asupra întregului lanţ de aprovizionare, stabilind obligaţii distincte pentru fiecare categorie de operator economic, în funcţie de rolul pe care acesta îl are în introducerea şi punerea la dispoziţie pe piaţă a ambalajelor sau a produselor ambalate.
Fabricantul poartă responsabilitatea principală pentru conformitatea ambalajului cu cerinţele PPWR (Regulamentul european privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje). Acesta trebuie să efectueze evaluarea conformităţii, să întocmească documentaţia tehnică, să emită declaraţia UE de conformitate şi să se asigure că ambalajul îndeplineşte toate cerinţele aplicabile înainte de introducerea pe piaţă.
Importatorul are obligaţia de a se asigura că ambalajele introduse pe piaţa Uniunii Europene sunt conforme cu cerinţele PPWR. În cazul ambalajelor provenite din ţări terţe, importatorul trebuie să verifice existenţa documentaţiei tehnice necesare şi să se asigure că este întocmită declaraţia UE de conformitate, aşa cum prevede regulamentul, înainte de introducerea produselor pe piaţa Uniunii, sau să o întocmească, dacă nu există.
În acelaşi timp, distribuitorul are obligaţia de a acţiona cu diligenţa necesară înainte de punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor. Acesta trebuie să verifice că ambalajele sunt însoţite de documentele şi informaţiile prevăzute de regulament şi să nu comercializeze produse despre care ştie sau ar trebui în mod rezonabil să ştie că nu respectă cerinţele PPWR.
În anumite situaţii, un distribuitor sau un importator poate fi considerat fabricant şi va prelua toate obligaţiile aferente acestui rol, spre exemplu, atunci când introduce pe piaţă un produs sub propria marcă sau modifică un ambalaj într-un mod care poate afecta conformitatea acestuia, precizează reprezentanţii Deloitte.
Declaraţia UE de conformitate
Una dintre cele mai importante noutăţi introduse de PPWR este instituirea declaraţiei UE de conformitate ca document esenţial pentru demonstrarea respectării cerinţelor regulamentului.
Declaraţia UE de conformitate este documentul prin care fabricantul îşi asumă responsabilitatea că ambalajul respectă toate cerinţele aplicabile. Aceasta trebuie să fie susţinută de documentaţia tehnică şi pusă la dispoziţia operatorilor economici şi a autorităţilor competente, în condiţiile prevăzute de regulament.
„Din perspectivă practică, declaraţia UE de conformitate va deveni un document care trebuie să circule pe întregul lanţ de aprovizionare. Importatorii şi distribuitorii vor trebui să verifice existenţa acesteia şi să implementeze proceduri interne care să le permită să demonstreze că au efectuat verificările impuse de PPWR”, se arată în document.
Nerespectarea noilor cerinţe poate avea consecinţe semnificative atât din perspectivă comercială, cât şi financiară.
În funcţie de natura abaterii şi de mecanismele de sancţionare stabilite la nivel naţional, companiile se pot confrunta cu interzicerea introducerii pe piaţă sau a punerii la dispoziţie pe piaţă a produselor în ambalajele neconforme sau pot fi obligate să retragă produsele afectate şi să adopte măsuri corective pentru remedierea neconformităţilor identificate. De asemenea, acestea pot fi sancţionate administrativ (nivelul amenzilor va fi stabilit de fiecare stat membru UE), iar, în situaţiile cu impact semnificativ asupra conformităţii, poate fi necesară chiar rechemarea produselor deja distribuite către clienţi, precizează Deloitte.