După ce mai multe transporturi de mărfuri au început să ia foc în aeroporturile și depozitele din Germania, Marea Britanie și Polonia, vara trecută, în SUA și Europa nu exista nicio îndoială că Rusia se afla în spatele sabotajului. Dar, în august, oficialii de la Casa Albă au devenit din ce în ce mai alarmați de informațiile obținute în secret care sugerau că rușii aveau un plan mult mai amplu în minte: aducerea războiului din Ucraina pe țărmurile americane, potrivit New York Times.
După ce oficialii americani au aflat că GRU, serviciul secret militar al Rusiei, plănuia să trimită pachete explozive în avioane cargo cu destinația SUA, întrebarea era cum să-i trimită un avertisment singurului om care putea să oprească acest lucru: președintele Vladimir Putin al Rusiei. Îngrijorarea principală a Washingtonului era că astfel de pachete puteau fi preluate și de avioanele civile în anumite situații, iar o catastrofă aviatică s-ar fi putut întâmpla în orice moment.
Operațiune GRU care viza avioane de marfă cu destinația SUA
Într-o serie de ședințe de informare din Situation Room, consilierii de top ai președintelui Joe Biden au analizat detaliile conversațiilor dintre oficialii de rang înalt ai GRU, serviciul rus de informații militare, care descriau transporturile de produse de consum care au izbucnit în flăcări – într-un caz, un mic aparat de masaj electronic.
Odată ce rușii au înțeles modul în care pachetele au trecut de sistemele de control al mărfurilor aeriene și cât timp a luat ca acestea să fie expediate, următorul pas părea să fie trimiterea lor în avioane cu destinația SUA și Canada, unde aveau să declanșeze incendii odată ce ar fi fost descărcate.
În timp ce principala preocupare erau avioanele de marfă, uneori avioanele de pasageri preiau pachete mai mici în spațiul liber din cale.
„Riscul de eroare catastrofală era clar”, a spus Alejandro Mayorkas, secretarul pentru securitatea națională, într-un interviu recent. „Acestea puteau lua foc într-o aeronavă complet încărcată”.
În august, Mayorkas a impus noi restricții de control asupra mărfurilor care sunt expediate în Statele Unite. În octombrie, când avertismentele au reapărut, el i-a presat în liniște pe directorii de conducere ai celor mai mari companii aeriene care zboară în Statele Unite să-și accelereze pașii pentru a preveni un dezastru în aer. Unele dintre aceste precauții au devenit publice la acea vreme, altele nu.
Însă în culise, oficialii de la Casa Albă se chinuiau să înțeleagă dacă Vladimir Putin ordonase sau era conștient de complot – sau dacă a fost ținut în întuneric cu referire la planuri. Și a început un efort major pentru a-l avertiza să pună capăt operațiunilor.
Jake Sullivan și William Burns, însărcinați să se asigure că Putin primește avertismentul lui Biden
Biden i-a însărcinat pe consilierul său pentru securitate națională, Jake Sullivan, și pe directorul CIA, William J. Burns, să trimită un serie de avertismente adresate principalilor consilieri ai lui Putin. După cum a povestit un înalt oficial, au fost necesare mai multe căi pentru a se asigura că mesajul a ajuns la urechile lui Putin și a fost recepționat.
Miezul avertismentului a fost că, dacă sabotajul ar duce la victime în masă în aer sau la sol, Statele Unite ar considera Rusia responsabilă pentru „activarea terorismului”. Sullivan și Burns nu au precizat care va fi acel răspuns, dar au precizat că va duce războiul în umbră dintre Washington și Moscova la noi niveluri.
Războiul în umbră continuă, în fiecare zi, în timp ce Rusia apelează la sabotaj în speranța că va diminua voința NATO de a sprijini Ucraina, fără a declanșa un război complet cu alianța.
Moscova a redefinit viața în Europa, punând capăt sentimentului de securitate care a venit odată cu lumea de după Războiul Rece. Acum există o căutare continuă de sabotori – pe aeroporturi, pe mare, pe sub mare, precum și pe străzile orașelor mari precum Berlin, Tallinn și Londra.
Dar în acest caz, avertismentul a ajuns la Vladimir Putin, au spus oficialii. Și par să fi avut efectul scontat: incendiile din Europa au încetat, cel puțin deocamdată. Dar nu este clar dacă Putin a ordonat oprirea sau pentru cât timp. Și este posibil, spun oficialii, ca Rusia să folosească timpul pentru a construi dispozitive mai bune și mai ascunse.
Dezmințire plauzibilă?
Efortul de a ajunge la Vladimir Putin a fost descris de cinci înalți oficiali intervievați în ultimele trei săptămâni și care au preferat anonimatul pentru a discuta despre o amenințare serioasă la securitatea națională. În ultimele zile, în timp ce administrația Biden se pregătește să părăsească Casa Albă într-o săptămână, unele dintre detaliile schimburilor tensionate cu Kremlinul tocmai au fost desecretizate.
În timp ce oficialii au spus că efortul lor de a evita ce e mai rău a avut succes, în mod clar i-a lăsat pe mulți dintre ei zdruncinați. În timp ce părăsesc mandatul, ei sunt îngrijorați de faptul că armata Rusiei, supărată de atacurile ucrainene asupra Kurskului și a altor ținte din interiorul teritoriului rus, este acum hotărâtă să aducă conflictul pe teritoriul european și american. Dar vor să o facă folosind tehnici care nu ar risca un conflict total cu NATO.
Este posibil ca rușii să fi considerat operațiunea o reacție naturală – și, în mintea lor, proporțională – la atacurile ucrainene asupra teritoriului rus, care au fost cel puțin parțial dependente de armele furnizate de SUA, inclusiv de rachete.
Nici până în prezent, oficialii americani nu știu dacă Putin a ordonat operațiunea, dacă știa despre ea sau dacă a aflat despre ea doar ca urmare a avertismentelor americane.
Mai mulți oficiali au spus că bănuiau că complotul ar fi putut fi opera ofițerilor GRU care răspundeau la ordinele generale de a crește presiunea asupra Statelor Unite și a aliaților săi din NATO. Acest lucru ar fi în concordanță, au spus ei, cu eforturile anterioare de a crea o dezmințire plauzibilă pentru Putin, în cazul în care operațiunea ar fi mers prost.
Incidentul a demonstrat că Biden și Putin au menținut canale indirecte de comunicare, deși nu au mai vorbit de când a început atacul rusesc asupra Ucrainei în februarie 2022.
Acea înghețare a conversațiilor directe dintre Washington și Moscova pare să se încheie: președintele ales Donald J. Trump a declarat, joi, că Vladimir Putin „dorește să ne întâlnim și o punem la punct”, deși Kremlinul insistă că nu a existat conversație formală. Trump și consilierii săi sunt înțelepți cu privire la întrebarea dacă cei doi au vorbit deja. Ei nu au spus dacă conversația se va limita la războiul din Ucraina sau va include și celelalte elemente ale relației ostile dintre Washington și Moscova: o cursă a înarmărilor nucleare, viitorul Rusiei în Siria și accelerarea războiului în umbră cu Occidentul.
Știrile despre operațiunile aeriene de marfă au pătruns din Europa vara trecută, iar The Wall Street Journal a raportat la începutul lunii noiembrie că oficialii serviciilor de informații credeau că scopul final al Rusiei era extinderea operațiunilor în Statele Unite și Canada.
Dar această relatare este prima care descrie modul în care consilierii lui Biden au stabilit că, dacă nu intervin direct la Putin, evenimentele ar putea duce la o calamitate: chiar și una neintenționată.
„A fost un exemplu puternic al convergenței securității naționale și securității interne”, a spus Mayorkas.
Incendii misterioase și tăieturi de cabluri
În primii doi ani de război, Rusia părea hotărâtă să mențină conflictul în limitele Ucrainei. Rachetele sale nu au rătăcit niciodată pe teritoriul NATO. Într-o seară în care a părut că o rachetă ar fi trecut granița în Polonia și a ucis doi fermieri, Biden a fost cuprins de teama că cele două țări sunt pe cale să se angajeze într-un conflict deschis. Spre uşurarea Washingtonului, fusese o alarmă falsă; racheta venise de la ucraineni.
Asta s-a schimbat în 2024. Cazuri de sabotaj și suspecte de sabotaj au apărut peste tot: incendii greu de explicat la depozite, uneori legate de companiile care sprijină înarmarea Ucrainei; bruierea GPS care a paralizat sistemele de navigație ale transporturilor maritime și zborurilor din întreaga Europă; tăieri ale cablurilor submarine de fibră optică în care ancorele târâte de navele „flotei din umbră” a Rusiei păreau vinovate.
Washingtonul a ajutat oficialii serviciilor de informații din Berlin să descopere un complot de asasinat împotriva directorului executiv al principalului producător de arme din Germania, Rheinmetall. Compania este unul dintre cei mai importanți producători de obuze de artilerie de care Ucraina are nevoie disperată.
Dar când un dispozitiv a declanșat un incendiu la sfârșitul lunii iulie la o unitate de marfă DHL din Leipzig, fostul oraș universitar est-german, o anchetă a fost imediată deschisă.
Thomas Haldenwang, șeful agenției interne de informații din Germania, a declarat ulterior Parlamentului german că țara tocmai evitase un accident de avion, dar nu a oferit detalii.
Pachetul fusese ștampilat din Lituania, la fel ca un altul care a plecat în Birmingham, Anglia. Un al treilea a izbucnit în flăcări la o firmă de curierat poloneză.
În interiorul Casei Albe, cea mai mare îngrijorare a venit sub forma informațiilor despre conversațiile dintre ofițerii GRU. Oficialii americani au confirmat însă conținutul: cele trei dispozitive incendiare au avut drept scop să urmărească modul în care erau transportate pachetele DHL și altele, astfel încât aprinderea unui material pe bază de magneziu foarte inflamabil să poată fi sincronizată cu precizie pentru a lua foc.
Conversațiile au indicat că următorul pas ar fi fost trimtierea pachetelor în avioane către Statele Unite și Canada. Dar teama principală care a cuprins Situation Room a fost legată de o posibilă întârziere neintenționată – din cauza vremii sau a avioanelor care circulă din cauza traficului intens – care ar fi putut introduce posibilitatea ca dispozitivele să se declanșeze în aer, în timpul zborurilor.
În august, CIA și alții au concluzionat că dispozitivele incendiare care au explodat în Leipzig, Birmingham și Polonia făceau de fapt parte dintr-un „test pe teren” al GRU, deoarece încerca să înțeleagă ce cale urmează pachetele în drumul lor prin Europa. Pachetele au fost trimise din Vilnius, Lituania, unde rușii păstrează o prezență semnificativă în ceea ce privește agenții de informații.
Editor : Ș.R.
