Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Georgia State sugerează că o dietă bogată în plante poate nu doar preveni, ci și ameliora o formă severă de boală cardiacă legată de deteriorarea vaselor mici ale inimii. În experimentele pe animale hipertensive, regimul vegetarian echilibrat a restabilit funcția microvasculară și a redus modificările patologice deja instalate.
Studiul, publicat în Journal of the American Heart Association – JAHA, pe luna noiembrie, a analizat dacă un astfel de regim alimentar vegetarian poate ameliora disfuncţia microvasculară coronariană, o afecţiune în care vasele foarte mici care alimentează inima se deteriorează, favorizând episoade repetate de dureri toracice, spitalizări frecvente, insuficienţă cardiacă şi risc crescut de deces.
Această boală se manifestă mai sever la femei, care ajung mai frecvent la spital după un diagnostic.
Cum acționează alimentația asupra microvascularației cardiace
În contextul în care terapiile actuale oferă beneficii limitate, autorii au investigat dacă o intervenţie pazată pe dieta alimentară ar putea modifica mecanismele biologice implicate în această patologie. Rezultatele au fost remarcabile: regimul vegetarian a prevenit dezvoltarea acestei disfuncţii la animalele cu hipertensiune, şi a reuşit şi să inverseze modificările patologice deja instalate.
Cercetarea reprezintă una dintre primele dovezi că alimentaţia poate influenţa direct această formă de boală cardiacă, deschizând drumul către studii clinice, pentru a valida aceste constatări şi la oameni.
Potrivit autorilor studiului, efectele au apărut în ciuda persistenţei tensiunii arteriale crescute, sugerând că alimentele de origine vegetală acţionează direct asupra celulelor care căptuşesc vasele de sânge. Atunci când aceste celule sunt deteriorate, vasele cardiace se contractă, reducând fluxul de sânge – mecanism care la oameni provoacă durerea toracică specifică. În cadrul cercetărilor, dieta vegetariană a restabilit funcţia acestor celule, permiţând vaselor să se dilate normal.
Dietă vegetală și șase luni de monitorizare
Studiul a inclus femele de şobolan hipertensive, hrănite timp de şase luni fie cu un regim alimentar format din produse procesate şi fără alimente de origine vegetală, fie cu o dietă conţinând 28% fructe, legume, nuci şi leguminoase. Ambele diete au avut acelaşi aport de nutrienţi, diferenţa esenţială fiind conţinutul ridicat de antioxidanţi al dietei pe bază de plante.
Echivalentul uman al acestei alimentaţii ar presupune consumul zilnic a aproximativ o porţie de fasole neagră, un ardei gras roşu mare, o porţie şi jumătate de varză de Bruxelles, două lămâi, un cartof dulce mediu, o porţie şi jumătate de nuci şi o cană de afine.
După şase luni, un subset de animale iniţial hrănite cu dieta de control a fost trecut la dieta vegetariană pentru a evalua dacă leziunile deja instalate asupra inimii pot fi ameliorate.
Testele care au arătat cum reacționează vasele mici ale inimii
Pentru evaluarea disfuncţiei microvasculare, cercetătorii au măsurat rezerva de flux coronarian, o metodă folosită şi în practica medicală, şi au folosit imagistica cardiacă prin rezonanţă magnetică (RMN cardiac) pentru a evalua fluxul sanguin prin muşchiul cardiac.
Cercetătorii au izolat celulele din pereţii vaselor de sânge pentru a le evalua funcţia, iar ţesutul cardiac a fost analizat pentru a identifica indicii ale leziunilor tisulare. Rezultatele sugerează că o dietă bogată în antioxidanţi poate proteja vasele fine ale inimii chiar şi în condiţiile unui factor de risc major, precum hipertensiunea.
Studiul oferă o bază solidă pentru testarea unor intervenţii bazate pe o dietă alimentară similară la oameni, cu potenţialul de a completa strategiile actuale de tratament al bolilor cardiace.
Editor : M.I.
