„Generațiile se schimbă, iar profesorul trebuie să schimbe și el modul de predare”, a subliniat o tânără de 19 ani care a obținut cea mai mare notă printre învățătorii care au susținut în acest an examenul de definitivat în București, într-un interviu acordat Digi24.ro. În ultimul an, printre cursurile de la facultate și pregătirea pentru examen, Alexia Șerban a preluat o clasă pregătitoare de la o școală gimnazială de renume din Capitală. Tânăra a relatat pentru Digi24.ro de ce bariere s-a lovit în primul an de învățământ, dar a dat și mai multe sfaturi pentru persoanele care și-ar dori să devină profesori.
Alexia Șerban a obținut cea mai mare notă – 9.82 – dintre învățătorii care au dat în acest an examenul de definitivat în București. Anul trecut, Alexia Șerban a obținut a șasea cea mai mare notă din București – 9.49 – la examenul de titularizare.
- Examenul de definitivat este un examen național care se adresează, în principal, cadrelor didactice la început de drum. Poate fi susținut de profesorii sau învățătorii care au cel puțin un an vechime și este obligatoriu pentru a obține gradele didactice. Cadrele didactice care promovează acest examen devin, practic, profesori cu drept de practică în învățământul preuniversitar.
- Examenul de titularizare este adresat absolvenților de universități sau licee pedagogice care își doresc să intre în sistemul de învățământ.
Tânăra învățătoare a intrat în sistemul educațional în urmă cu un an, după ce a finalizat cursurile unui liceu pedagogic din Craiova. Nota obținută la examenul de titularizare a ajutat-o să preia o clasă pregătitoare la o școală gimnazială de renume din Capitală.
Alexia Șerban a ales învățământul pentru că îi place să lucreze cu copiii și și-a propus să îi ajute, atât pe plan profesional, cât și pe plan personal, după cum a relatat chiar ea în interviul acordat Digi24.ro.
CITEȘTE ȘI: Cum putem trata un fenomen grav din Educație. Învățătoare: „Câți copii, atâtea povești. Trebuie să simți ceva, nu merge altfel”
„Sunt tânără și știu că i-aș ajuta foarte mult venind cu metode moderne față de cele tradiționale pe care încercăm încet-încet să le mai schimbăm, pentru că generațiile care vin din urmă sunt destul de greu de descifrat, vin cu foarte multe povești și cred că un profesor tânăr care se interesează de fiecare dată când apare ceva nou în învățământ i-ar atrage mai mult pe elevi”, a spus Alexia Șerban în interviul acordat Digi24.ro.
Cum a fost primul an de învățământ pentru tânăra de 19 ani?
Alexia Șerban a povestit, în interviul acordat Digi24.ro, că a observat o deschidere din partea colegilor din cancelarie încă din primul an petrecut în învățământ.
„Dacă întrebam ceva, mereu primeam răspuns. Am avut noroc să fiu într-un mediu sănătos din acest punct de vedere. (n.r. Colegii) Mi-au spus cu ce s-au confruntat la rândul lor în sistemul de învățământ la început și chiar de la fiecare am rămas cu câte ceva”, a adăugat tânăra învățătoare.
Ea a menționat, însă, că părinții copiilor din clasa la care predă „au fost foarte speriați” atunci când au cunoscut-o, pentru că nu au avut încredere în capacitatea ei de a preda.
„Probabil nu conștientizau că am și eu la rândul meu niște studii, că liceul pedagogic chiar te pregătește pentru această meserie. Sunt examene prin care treci și nu sunt cele mai ușoare. Am primit, într-adevăr, critici de la părinți, dar, între timp, acum, la finalul anului, chiar sunt foarte recunoscători că mă au. La început e foarte greu, dar trebuie să fii puternic”, a punctat Alexia Șerban.
În paralel cu orele susținute la clasa pregătitoare, în primul ei an de învățământ, Alexia Șerban a mai fost nevoită, pe de-o parte, să meargă la facultate (fiind anul I la Facultatea de Litere a Universității din București), dar și să se pregătească pentru examenul de definitivat.
„Cadrele didactice, la fel ca doctorii, învață toată viața pentru că ne modelăm în funcție de generație. În funcție de copil apar foarte multe metode și trebuie să fim la curent cu tot ceea ce înseamnă pedagogie. Acesta este motivul pentru care sunt atât de dedicată acestei meserii, iar pregătirea pentru examenul de definitivat nu a fost o greutate pentru mine”, a mai menționat tânăra învățătoare.
De ce bariere s-a lovit în primul an de învățământ?
Însă tânăra s-a lovit de mai multe bariere care încă există în sistemul educațional din România, principala fiind lipsa posturilor deschise pentru tineri. Alexia Șerban a finalizat un liceu pedagogic în Craiova, oraș unde, după cum a explicat ea, „sunt foarte puține posturi titularizabile”.
„Am avut de ales între a prelua un post în provincie, la țară, sau să plec din oraș și să vin în București. Cunosc colegi care au luat 10 la examenul de titularizare și nu au prins post în Craiova și au fost nevoiți să predea în mediul rural”, a explicat tânăra.
Ea a refuzat să predea în mediul rural pentru că, pe de-o parte, și-a dorit să își continue studiile într-un centru universitar, dar și pentru că i s-a părut complicat din punct de vedere logistic, în ideea în care nu își permitea să facă „naveta” în fiecare zi către o școală din mediul rural.
În ceea ce privește examenul de definitivat, Alexia Șerban a menționat că e „frustrant” că trebuie să înveți lucruri pe care un învățător nu le predă la clasă.
„De exemplu, la literatură ni s-a cerut să scriem un eseu despre -Moara cu Noroc- a lui Ioan Slavici, dar eu nu ajung să predau nici la clasa a IV-a această operă. Chiar și la probleme la matematică, nu sunt toate până în clasa a IV-a, am avut de exemplu probleme de geometrie de clasa a VII-a sau a VIII-a. Trebuie să știi mai mult decât ce predai, dar cred că examenul ar trebui să se axeze mai mult pe programa de gimnaziu”, a menționat învățătoarea.
- Și examenul de titularizare, dar și examenul de definitivat, sunt formate din mai multe subiecte și sunt împărțite pe mai multe domenii: gramatică, literatură, matematică, metodică și pedagogie.
O altă barieră de care Alexia Șerban s-a lovit încă din primul an de învățământ a fost birocrația.
„Sunt foarte multe acte de făcut, și la începutul anului, dar și la sfârșitul anului. Când îmi mai cerea de la secretariat încă un document, eram -vai, încă unul!-, oarecum nu mai aveam timp să mă pregătesc. M-am confruntat cu lipsa timpului, dar m-am bazat pe ceea ce știu eu să fac cel mai bine, anume să predau”, a subliniat Alexia Șerban în interviul acordat Digi24.ro.
Cum abordează tânăra învățătoare copiii din noua generație?
Alexia Șerban a menționat că un profesor ar trebui să fie „înțelegător” cu copiii și că trebuie să caute întotdeauna noi metode de predare.
„Nu toți copiii au același stil de învățare și încercăm să găsim noi stiluri ca să îi includem pe toți. Nu trebuie să ne axăm doar pe copiii pe care îi vedem drept cei mai buni din clasă. Nu trebuie lăsat niciun copil deoparte pentru că, așa cum este în viață, unii se descurcă la ceva, alții la altceva, dar chiar și dacă nu excelează trebuie să păstreze un nivel mediu”, a adăugat tânăra învățătoare.
Deși au trecut mai puțin de 10 ani de când a terminat și ea la rândul ei școala primară, Alexia Șerban a observat diferențe majore în ceea ce privește abordarea profesorilor din prezent față de perioada în care a fost elevă.
„Sunt multe modalități prin care poți să înveți mai ușor, iar copilul înțelege mult mai bine. Ecranele îi ajută foarte mult pe copii, se uită la diverse desene – de exemplu un desen care îi învață diverse lucruri despre viață, despre baterii, despre energia electrică și alte teme. Acum copiii, dar și cadrele didactice, se pot folosi de internet. Disciplinele sunt integrate, de exemplu matematica. Predai matematică, dar mai atingi și noțiuni legate de științe, iar copilul poate face legături și învăța logic, ceea ce este cu mult mai bine față de clasicul -predai lecția la școală, iar copilul se duce acasă și o tocește-”, a mai precizat tânăra.
Alexia Șerban a mai subliniat în interviul acordat Digi24.ro că „generațiile se schimbă” și că, în paralel, profesorul „trebuie să schimbe și el stilul de învățare, de predare, evaluare”.
Ce sfat are pentru viitorii profesori?
Tânăra i-a sfătuit pe absolvenții de facultate sau licee pedagogice care se pregătesc pentru examene – de titularizare sau definitivat – să învețe să își gestioneze emoțiile. În același timp, ar trebui să se pregătească din timp.
„Trebuie să iubească meseria asta, pentru că elevii ne văd pe noi, învățătorii, niște exemple și trebuie să fim conștienți că noi suntem niște exemple pentru acești copii destul de micuți. Sunt niște vârste la care ei se formează și trebuie să-i ajutăm să se formeze într-un mediu armonios. Dacă ai o zi proastă, în fața clasei nu te poți duce nervoasă sau supărată. Te duci cu zâmbetul pe buze și îți predai lecția”, sunt sfaturile Alexiei Șerban pentru persoanele care își propun să intre în învățământ.
