Sorina Marinaș, judecătoare la Curtea de Apel Craiova, a criticat modul în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și membrii forului aleg să comunice public în conflictul dintre magistrați și Guvern pe tema pensionării. Judecătoarea a expus și mai multe probleme – de la promovările în sistem, hotărâri neredactate cu anii, termene lungi în dosare și efectele prescripției – despre care susține că ar trebui recunoscute la nivelul CSM.
„Cred că modalitatea de comunicare publică a CSM, ca instituție sau prin mesaje individuale ale membrilor, este profund eronată și nu va produce niciun efect bun. Comunicate sterile sau declarațiile individuale publice virulente, momentul fiind unul tensionat, produc efectul invers”, a transmis judecătoarea de la Curtea de Apel Craiova, printr-o postare pe pagina personală de Facebook.
CITEȘTE ȘI: „Ce este cu această debandadă?”. Șefa CSM îi răspunde lui Nicușor Dan: „Nu are abilitatea legală să ne verifice nouă hotărârile”
Sorina Marinaș a mai subliniat că magistrații trebuie să livreze „ca să justifice” ceea ce primesc și pretind „că merită”, făcând aluzie la privilegiile acestora.
„Dacă tratăm poporul și Guvernul cu sictir – ni se cuvine și nu se poate modifica, nu vorbim cu prim-ministrul că n-are atribuții, bla bla, vom primi feedback pe măsură și vom atrage o ură profesională profundă”, a adăugat judecătoarea.
Judecătoarea de la Curtea de Apel Craiova a mai subliniat că magistrații, dacă vor să fie respectați „ca putere în stat”, trebuie să „se poarte exemplar ca să primească pe măsură”.
„Da, nici mie nu îmi place ideea de pensie la 65 ani la ritmul de acum. Dar ce am făcut noi, individual și ca sistem ca să ieșim din haosul ăsta?”, a adăugat Sorina Marinaș.
Problemele despre care magistrații trebuie să vorbească, în opinia judecătoarei
Ea a mai precizat că magistrații trebuie să recunoască mai multe „probleme sistemice”, printre care se regăsesc:
- „Organizare și statut: promovarea a ajuns o glumă. Ce înseamnă evaluarea hotărârilor fără examen efectiv? Ce înseamnă interviu mai ales la nivel de Înalta Curte de Casație și Justiție? Că știm toți cum merg interviurile astea.Ce înseamnă delegări și detașări știute numai de unii și prelungite cu anii?Ce înseamnă transferuri respinse cu anii la unii, dar admise la alții de pe o zi pe alta?”;
- „Cum justificăm că avem hotărâri nemotivate cu anii? Nu mai inghite nimeni gălușca cu supraaglomerarea. Oricâte dosare ai avea, nu ai cum să justifici 1-2 ani de amânare a pronunțării. Timp în care pronunți alte dosare, dar fix anumite dosare nu”;
- „Cum justificăm termene de 4-6 luni în dosare care nu impun? Da, poți da termen 4-6 luni la dosar cu expertiză sau cu elemente de extraneitate, nu la conducere fără permis, nu la o bătaie filmată, apoi mai amâni și pronunțarea de 4 ori”;
- „Ne prevalăm de drepturi recunoscute la nivel european categoriilor profesionale omoloage, dar când e vorba să și respectăm Uniunea, îndeosebi CJUE, ne prefacem că plouă. A zis CJUE că e nasol cu prescripția, noi am dat-o cu suveranitatea, și CCR, noi suntem bomboana de pe colivă. Dar nu ne place acum coliva cu mortul în casa (…) Acum nu ne place când ni se reproșează in limbaj colocvial că „am făcut scăpați” infractorii”;
Editor : M.G.
