Principalii bancheri centrali şi autorităţi de reglementare din Europa avertizează că ritmul accelerat al dezvoltării inteligenţei artificiale depăşeşte capacitatea instituţiilor de a crea reguli adecvate, crescând riscurile pentru stabilitatea financiară şi integritatea pieţelor, transmite Reuters.
Subiectul a dominat discuţiile din această săptămână de la reuniunea anuală a Băncii Centrale Europene (BCE) de la Sintra, Portugalia, unde oficialii au recunoscut că AI poate aduce câştiguri importante de productivitate, dar şi vulnerabilităţi greu de anticipat.
Directorul general al Financial Conduct Authority (FCA) din Marea Britanie, Nikhil Rathi, a declarat că procesul clasic de elaborare a reglementărilor nu mai este suficient într-o perioadă în care tehnologia evoluează de la o lună la alta, în special odată cu apariţia sistemelor de inteligenţă artificială agentică, capabile să ia decizii şi să execute sarcini în mod autonom.
Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a subliniat că AI poate creşte productivitatea economiei, însă reprezintă în acelaşi timp ”un risc major”. Ea a avertizat că, spre deosebire de ameninţările clasice de securitate cibernetică, noile modele de inteligenţă artificială evoluează extrem de rapid, în timp ce mecanismele de apărare şi finanţarea acestora nu ţin pasul.
O preocupare importantă este utilizarea AI în pieţele financiare. Sarah Breeden, viceguvernator al Băncii Angliei, consideră că sistemele autonome ar putea amplifica volatilitatea în perioadele de stres financiar. În opinia sa, autorităţile ar putea fi nevoite să introducă mecanisme similare ”întrerupătoarelor de urgenţă” folosite pe burse, care să poată opri automat tranzacţionarea dacă un model AI defect provoacă mişcări extreme ale pieţei.
În acelaşi timp, oficialii europeni recunosc că regiunea rămâne în urma Statelor Unite în ceea ce priveşte investiţiile în inteligenţa artificială şi dezvoltarea companiilor de vârf din domeniu. Vicepreşedintele BCE, Boris Vujčić, a declarat că Europa trebuie să îşi dezvolte propriile capacităţi în AI pentru a reduce dependenţa tehnologică şi pentru a-şi consolida competitivitatea.
Nikhil Rathi a concluzionat că autorităţile trebuie să găsească un echilibru între încurajarea inovării şi protejarea pieţelor financiare. Potrivit acestuia, obiectivul nu este încetinirea adoptării inteligenţei artificiale, ci identificarea rapidă şi transparentă a riscurilor înainte ca acestea să afecteze stabilitatea sistemului financiar.