Mai multe ONG-uri de mediu, printre care se află Agent Green şi Comunitatea Declic, avertizează că proiectul Ministerului Mediului pentru desemnarea a 472 de zone prioritare pentru biodiversitate, care acoperă doar 2,54% din suprafaţa terestră a României, reciclează în principal suprafeţe deja protejate şi nu construieşte scheletul ecologic şi scutul climatic de care depind natura, societatea şi economia ţării. România a promis 10% protecţie strictă, iar Ministerul pune pe hartă doar 2,54%, atrag atenţia ONG-urile.
Acestea sunt nemulţumite şi de faptul că Ministerul Mediului justifică urgenţa adoptării noii legislaţii prin riscul unei penalizări PNRR de până la 25,69 milioane de euro, consultările fiind făcute pe fugă.
Ministerul Mediului a publicat, marţi, proiectul de ordin pentru desemnarea a 472 de zone prioritare pentru biodiversitate, care acoperă doar 2,54% din suprafaţa terestră a României. Acesta este rezultatul prezentat după şase ani de la începerea negocierilor şi la trei ani de cartare, deşi România şi-a asumat contribuţia la obiectivul european ca o treime din cele 30% de teritorii protejate până în 2030 să beneficieze de protecţie strictă, iar investiţia din PNRR a fost creată tocmai pentru identificarea şi desemnarea acestor zone, se arată într-un comunicat transmis de Agent Green, Comunitatea Declic, Greenpeace România, Federaţia Peisaj Deschis, şi Platforma pentru adaptare climatică.
”Ministerul livrează un simulacru de protecţie: un derizoriu 2,54% obţinut prin simpla re-etichetare a pădurilor deja protejate, ambalat într-un Ordin de Ministru şubred şi extrem de vulnerabil la atacurile din instanţă. Fără o Hotărâre de Guvern şi fără un moratoriu imediat pe cele 1,9 milioane de hectare identificate de experţi, Ministerul lasă natura la discreţia Romsilva şi sabotează cel mai important proiect de conservare din istoria României.”, a declarat Gabriel Păun,
Analiza bazei GIS publicate de minister arată că suprafeţele terestre propuse însumează aproximativ 609.400 de hectare. Peste 90% dintre ele se află deja în arii naturale protejate existente: parcuri naţionale şi naturale, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, rezervaţii, monumente ale naturii, situri UNESCO şi alte categorii de arii protejate. Suprafeţele din afara ariilor naturale protejate însumează numai aproximativ 59.800 de hectare, adică doar 0,25% din teritoriul ţării, susţin activiştii de mediu.
Includerea zonelor care beneficiază deja de diferite statute de conservare este necesară, dar nu poate fi prezentată drept progres către obiectivul de 10%. Ministerul nu construieşte deocamdată o reţea naţională nouă, coerentă şi conectată, ci reuneşte sub o denumire nouă, în principal, suprafeţe care existau deja pe hărţile conservării, arată ONG-urile.
„Mai mult, baza GIS publicată de minister indică faptul că numai aproximativ 26% din suprafaţa catalogului este încadrată exclusiv în regim de nonintervenţie. Aproape 56% combină nonintervenţia cu managementul activ, iar circa 18% este prevăzută exclusiv cu management activ. Legislaţia naţională permite ambele regimuri în interiorul zonelor prioritare pentru biodiversitate, ceea ce obligă ministerul să demonstreze transparent ce suprafaţă îndeplineşte efectiv criteriile europene ale protecţiei stricte. Simpla aplicare a etichetei „zonă prioritară pentru biodiversitate” nu oferă acest răspuns”, se precizează în comunicat.
Miza depăşeşte cu mult conservarea unor specii sau habitate. Cele 10% trebuie să formeze nucleele naturale intacte şi interconectate ale unei infrastructuri care susţine întreaga ţară: păstrează sursele de apă, protejează solurile, temperează căldura, reţine carbonul şi reduce efectele secetei, inundaţiilor, incendiilor şi eroziunii, spun activiştii de mediu.
Regulamentul european privind refacerea naturii urmăreşte măsuri de restaurare care să acopere, la nivelul Uniunii, cel puţin 20% din suprafeţele terestre şi marine până în 2030 şi cel puţin 30% din suprafaţa habitatelor vizate care nu se află într-o stare bună. Protecţia strictă trebuie să ofere scheletul pe care să se sprijine această restaurare, nu o colecţie de insule izolate şi vulnerabile, atrag atenţia ONG-urile.
Observaţiile ONG-urilor
Documentele publicate de minister nu conţin însă un calendar pentru apropierea de obiectivul de 10%, suprafeţe intermediare asumate, termene obligatorii, surse de finanţare sau un mecanism concret prin care următoarele etape vor completa ceea ce lipseşte. În absenţa acestor garanţii, expresia „prima etapă” riscă să devină formula administrativă prin care un rezultat insuficient este prezentat drept progress, afirmă activiştii de mediu.
„Evaluarea preliminară realizată de organizaţii indică faptul că aproximativ 80% dintre propunerile cartografice transmise de Agent Green, Greenpeace şi Declic nu se regăsesc în forma publicată, inclusiv suprafeţe pentru care existau acorduri din partea proprietarilor sau administratorilor. Ministerul nu a publicat o matrice completă a propunerilor primite, rezultatul evaluării fiecăreia şi justificarea ştiinţifică ori juridică a acceptării sau respingerii lor”, se arată în comuncat.
Agent Green a avertizat încă din 2023 că metodologia, criteriile şi hărţile trebuie supuse unei consultări reale, că toate propunerile trebuie analizate şi că echipa de experţi trebuie să răspundă în scris fiecărei observaţii. Organizaţia solicita consultări de minimum 30 de zile, reprezentativitate pentru toate ecosistemele şi conectivitate între suprafeţele desemnate, astfel încât România să nu rămână cu insule izolate de natură.
În locul acestui proces, ministerul a publicat pe 3 august sute de fişe tehnice şi întreaga bază cartografică, a acordat doar zece zile calendaristice pentru observaţii şi a fixat dezbaterea publică pe 10 august, solicitând înscrierea până pe 7 august, ora 14:00. Practic, publicul şi specialiştii au la dispoziţie numai câteva zile pentru a analiza 472 de zone, sute de documente şi o bază GIS naţională, în plină perioadă de concedii, declară activiştii de mediu.
„Ministerul justifică urgenţa prin riscul unei penalizări PNRR de până la 25,69 milioane de euro. Dar întârzierea instituţională acumulată în trei ani nu poate fi transferată publicului sub forma unei consultări făcute pe fugă. Urgenţa de a evita pierderea banilor nu poate înlocui obligaţia de a proteja natura pentru care au fost alocaţi”, se menţionează în document.
Solicitări către Ministerul Mediului
Organizaţile solicită Ministerului Mediului să prezinte lista integrală a propunerilor primite şi a motivării acceptării sau respingerii fiecăreia, alături de revizuirea catalogului astfel încât să includă suprafeţe noi, reprezentative şi conectate ecologic, protejarea tuturor pădurilor primare şi seculare încă existente, publicarea unui calendar obligatoriu, cu termene şi suprafeţe intermediare, pentru atingerea obiectivului de 10%. De asemeena, se cere instituirea unui moratoriu pentru toate zonele identificate până la desemnarea acestora pentru a preveni declasarea lor, intenţionată sau nu şi demonstrarea clară a suprafeţelor care îndeplinesc criteriile europene de protecţie strictă, potrivit comunicatului.
„România nu are nevoie de un catalog care să recicleze protecţia existentă şi să închidă un jalon administrativ. Are nevoie de acel schelet viu al ţării fără de care biodiversitatea, apa, agricultura, economia şi comunităţile vor deveni tot mai vulnerabile în faţa crizei climatice. 10% înseamnă 10%. Nu 2,54%, nu o etichetă nouă şi nu o promisiune fără termen”, susţin activiştii de mediu.
