Papa Leon al XIV-lea, care a sosit într-o vizită de patru zile în Franţa, a reafirmat vineri, într-un discurs la Palatul Elysee, opoziţia Bisericii Catolice faţă de asistenţa medicală pentru moarte, în condiţiile în care ţara gazdă a adoptat recent o lege controversată privind dreptul de a muri cu demnitate, destinată persoanelor care suferă de boli incurabile, relatează AFP şi Reuters.
Deşi papa american nu a menţionat în mod explicit această nouă lege în discursul său de la Palatul Élysée, el a avertizat asupra pericolului „deturnării ştiinţei şi tehnologiei în scopuri lucrative”, citând mamele-surogat şi asistenţa medicală pentru moarte.
„Reafirm cu tărie că protecţia dreptului la viaţă constituie fundamentul indispensabil al tuturor celorlalte drepturi ale omului”, a declarat papa în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron şi a unui public format din personalităţi franceze, în sala de festivităţi a Preşedinţiei Republicii.
„Uneori sunt îngrijorat de aceste tendinţe ale societăţii care riscă să deturneze ştiinţa şi tehnologia către întreprinderi cu scop lucrativ, promovând manipulările genetice, maternitatea surogat, cumpărarea de organe sau oferirea de moarte programată”, a mărturisit suveranul pontif.
Legea din 18 august 2026 instituie dreptul la ajutorul pentru a muri pentru pacienţii majori care suferă de o afecţiune gravă şi care şi-au exprimat această dorinţă, în anumite condiţii.
Purtarea sarcinii pentru alţii este interzisă în Franţa, dar Curtea de Casaţie a hotărât că acei copii născuţi în acest mod în străinătate trebuie consideraţi din punct de vedere juridic ca fiind copiii părinţilor lor intenţionali.
ATITUDINE OFENSIVĂ LA ELYSEE
Papa a adoptat o atitudine ofensivă la Palatul Élysée cu privire la laicitate, pericolele inteligenţei artificiale şi moartea asistată, într-un discurs rostit în limba franceză.
El urma apoi să ia cuvântul în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Cultură, Educaţie şi Ştiinţă (UNESCO), unde suveranul pontif era aşteptat să reînnoiască apelul său la reglementarea IA, într-un context de îngrijorare crescândă cu privire la posibilele abateri ale algoritmilor.
Leon al XIV-lea a abordat deja subiectul la Palatul Élysée, în cadrul primului discurs al vizitei sale de patru zile la Paris, Lourdes şi Metz. Îndemnând în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron la dezvoltarea unui „discernământ etic” în această privinţă, el a avertizat asupra riscului de a pierde „umanitatea în mijlocul «paradisului maşinilor» care ne invadează şi ne condiţionează viaţa de zi cu zi”.
Preşedintele francez a susţinut, la rândul său, înfiinţarea unei „organizaţii internaţionale” pentru a evita ca IA să fie concentrată în „câteva mâini”.
Aşteptat cu mare interes în prima sa vizită în Franţa, papa Leon al XIV-lea a abordat de la bun început problemele de bioetică, pe care le-a prezentat ca fiind „derive”.
„Laicitatea adevărată nu constă în excluderea religiei din spaţiul public”, a mai declarat el, în limba franceză, în sala de festivităţi a Palatului Élysée, plină până la refuz, unde a fost aplaudat îndelung.
Anterior, Emmanuel Macron afirmase că „laicismul francez“ nu este „în niciun caz negarea religiei“, asigurând că Republica Franceză combate „recidiva“ actelor antireligioase „insuportabile“, care „afectează religia creştină“ şi ale căror „victime sunt şi comunităţile evreieşti şi musulmane“.
EVENIMENT RELIGIOS PE STADE DE FRANCE
După discursul său de la UNESCO, Leon al XIV-lea, pentru care clopotele bisericilor din Franţa au bătut timp de şapte minute la sosirea sa vineri dimineaţă, va avea prima sa întâlnire cu mulţimea, parcurgând 2,5 km cu papamobilul în centrul Parisului, unde publicul a început deja să se adune.
Leon al XIV-lea va oficia apoi, la ora locală 17:15 (18:15,ora României), slujba de vecernie la Notre-Dame, devenind primul papă care se deplasează acolo de la redeschiderea catedralei în decembrie 2024.
Seara, un mare eveniment de rugăciune ar urma să adune 80.000 de tineri la Stade de France din Saint-Denis, pentru un program care îmbină muzică pop de laudă, dialoguri cu papa şi expunerea „sfântului veşmânt al lui Hristos”, relicvă păstrată la Argenteuil (Val-d’Oise).
Se aşteaptă ca un milion de persoane să participe la diversele evenimente care vor avea loc la Paris.
Această vizită în trei etape – Paris, Lourdes şi Metz – necesită măsuri de securitate draconice, cu cifre elocvente: 17.000 de voluntari, 15.000 de poliţişti şi jandarmi, 2.500 de jurnalişti acreditaţi şi un buget de 27 de milioane de euro.