Franţa consideră că este prematur să se vorbească despre trimiterea de trupe europene de interpunere în Ucraina, problemă care poate fi ridicată doar atunci când va exista un acord de pace, şi nicio ţară care a participat la întâlnirea de urgenţă desfăşurată luni la Paris nu a declarat că intenţionează să trimită soldaţi.
Aceasta este poziţia exprimată marţi de ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, cu privire la neînţelegerile dintre europeni pe această problemă delicată, într-un interviu acordat postului de radio France Info în care a insistat că europenii vor trebui neapărat să fie la orice masă de negocieri privind Ucraina, informează EFE, potrivit Agerpres.
„Nu este o cerere, este o constatare”, a subliniat Barrot, după care a adăugat că „realitatea este implacabilă. Doar ucrainenii vor putea decide să înceteze să lupte când va veni momentul şi o vor face doar când vor fi siguri că pacea obţinută este de durată. Şi cum vor avea ei această certitudine? Doar dacă au garanţii că nu vor mai fi atacaţi”.
„Cine va oferi aceste garanţii? Europenii. Prin urmare, prin forţa lucrurilor, europenii vor fi în jurul mesei la un moment dat”.
Şeful diplomaţiei franceze a insistat că trimiterea de trupe în Ucraina „nu este o problemă care se pune acum” şi că la întâlnirea organizată luni la Paris de preşedintele francez, Emmanuel Macron, cu şefii de guvern din alte şapte ţări europene, „nimeni nu a spus că intenţionează să trimită trupe în Ucraina”.
Problema, în opinia sa, este realizarea unei păci durabile, diferită de cea a acordurilor de la Minsk de acum zece ani între Rusia şi Ucraina pentru că acestea „au fost încălcate de 20 de ori” şi au condus la situaţia în care Moscova să ajungă să invadeze teritoriul ucrainean.
Franța nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina
Barrot a spus că pentru a ne asigura că ameninţarea rusă se opreşte şi încetează să se apropie de restul ţărilor europene, acestea vor trebui să facă „eforturi mai importante” decât cele făcute în cazul acordurilor de la Minsk pentru a evita noi agresiuni.
„Care va fi forma acestor garanţii? Este prea devreme să vorbim despre această problemă”, a repetat ministrul, precizând că acest lucru va trebui abordat „odată ce pacea a fost atinsă pentru a putea fi garantată cu adevărat”.
Întrebat despre întâlnirea de la Riad dintre ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi omologul său american, Marco Rubio, în absenţa unor reprezentanţi ai Ucrainei şi Europei, şeful diplomaţiei franceze a spus că nu se opune ideii ca „Statele Unite să dorească să îl atragă pe Putin la masa negocierilor”. Dar apoi a subliniat că Vladimir Putin nu este motivat de dialog, ci de presiune.
El a reamintit cu această ocazie poziţia europenilor şi anume că „este la latitudinea ucrainenilor să spună ce este negociabil, iar noi nu le vom impune nimic”.
În ceea ce priveşte măsura în care NATO continuă să fie o garanţie pentru apărarea Europei prin prisma recentelor poziţii exprimat de administraţia Trump, Barrot a considerat că aceasta continuă să fie instanţa potrivită, dar cu schimbări. „Deşi NATO este o alianţă care ne uneşte cu Statele Unite”, a argumentat el, Washingtonul „a spus foarte clar că îşi va reduce implicarea” în Europa, motiv pentru care preşedintele Macron insistă încă din 2017 că apărarea europeană trebuie consolidată.
În acest sens, ministrul francez de externe a salutat faptul că luni, la Paris, liderii europeni au spus că cheltuielile militare ar trebui să rămână în afara regulilor privind limita deficitului, iar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a luat act şi se va pronunţa în următoarele „câteva zile”.
Editor : A.R.
