Pensia de urmaș este sprijinul financiar pe care statul român îl acordă copiilor sau soțului supraviețuitor după moartea unei persoane care a contribuit la sistemul public de pensii. De acest drept pot beneficia minorii, tinerii aflați la studii, adulții cu dizabilități, dar și soții rămași singuri, dacă îndeplinesc anumite condiții stabilite prin lege. Cuantumul pensiei variază între 50% și 100% din pensia celui decedat, iar accesarea dreptului necesită depunerea unui dosar cu documente care dovedesc calitatea de urmaș și dependența financiară.
Pensia de urmaș rămâne un pilon important al protecției sociale din România, oferind stabilitate financiară celor care, în urma unui deces, se confruntă cu pierderea principalului întreținător.
Cine are dreptul la pensie de urmaș
În cazul decesului pensionarului sau sau a persoanei care îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, au dreptul la pensie de urmaş: copiii şi soţul supravieţuitor.
Copiii au dreptul la pensia de urmaș astfel:
- până la vârsta de 16 ani;
- până la împlinirea vârstei de 26 de ani (fără a depăşi această vârstă) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora;
- pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă invaliditatea, dovedită prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile de mai sus.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş astfel :
- La împlinirea vârstei standard de pensionare, pe tot timpul vieţii, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Pe perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, dacă:
- nu a împlinit vârsta standard de pensionare;
- durata căsătoriei a fost de cel puţin un an;
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare:
- în baza unui contract individual de muncă;
- în baza unui raport de serviciu;
- în funcţie electivă sau ca persoană numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
- ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii cu cele ale persoanelor susmenționate;
- Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
Se primește pensie de urmaș în cazul în care decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, indiferent de durata căsătoriei, dacă:
- nu a împlinit vârsta standard de pensionare;
- nu realizează venituri lunare (aceleași reguli menționate mai sus).
Pe o perioadă de 6 luni de la data decesului susținătorului, dacă:
- nu se regăsește în situațiile enumerate mai sus;
în această perioadă nu realizează venituri lunare (menționate mai sus)
Primește pensie de urmaș în situația în care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă:
- în această perioadă nu realizează venituri lunar (situațiile enumerate mai sus):
Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial, în funcţie de domiciliul titularului dreptului de pensie, tutorele/curatorul acestuia sau persoana căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor.
Cererea poate fi depusă şi prin mandatar, desemnat prin procură specială, la casa de pensii competentă teritorial în funcţie de domiciliul solicitantului, cu excepţia cererilor depuse în aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte.
În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state cu care România aplică instrumente juridice internaționale, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de ședere permanentă, care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară și nici recomandată deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate. (Sursa: CNPP)
Cuantumul pensiei de urmaş în 2025
Pensia de urmaş se calculează din:
- pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
- pensia de invaliditate gradul I, aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care acesta beneficia de pensie de invaliditate gradul II sau III sau pensie anticipată.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din numărul total de puncte realizat de susţinător, aferent:
- pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
- pensiei de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul,
În funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, pensia de urmaș se acordă, astfel:
- 50% – pentru un singur urmaş;
- 75% – pentru 2 urmaşi;
- 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte. (excepție).
Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă dintre acestea, plata drepturilor pentru care au optat efectuându-se cu luna următoare solicitării.
Documentele necesare înscrierii la pensie de urmaș, sunt, după caz:
- cerere pentru înscrierea la pensie;
- certificatul de deces al susţinătorului decedat, în original şi copie;
- actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz, în original şi copie;
- decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în cazul în care titularul pensiei de urmaș este invalid, în original;
- adeverinţa de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original, sau, după caz, adeverinţă de studii tradusă şi legalizată, în situaţia în care urmează studiile în străinătate, în original;
- actul doveditor al cauzei decesului, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, în copie;
- copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, în cazul în care decesul a fost cauzat de un accident de muncă;
- copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională – BP2, avizată de direcţia de sănătate publică, şi copie a certificatului medical constatator al decesului, din care să rezulte că decesul a fost cauzat de boală profesională;
- copie a documentului portabil A1 sau a unui certificat echivalent, care să ateste aplicarea legislaţiei de securitate socială din România, în cazul în care accidentul de muncă s-a produs în alt stat membru al UE/SEE/Elveţia/Marea Britanie sau într-un alt stat cu care România aplică un instrument juridic bilateral în domeniul securităţii sociale.
Editor : C.S.
