Aproape o treime din bugetele unor ministere din Franţa este utilizată pentru finanţarea pensiilor foştilor angajaţi ai statului, limitând resursele disponibile pentru educaţie, siguranţă publică şi alte servicii, potrivit unui raport guvernamental citat de Reuters.
Documentul apare într-un moment în care elevii francezi protestează faţă de subfinanţarea şcolilor şi condiţiile precare din sălile de clasă.
Raportul, un document de 250 de pagini anexat proiectului de buget, prezintă pentru prima dată o defalcare a cheltuielilor cu pensiile la nivelul fiecărui minister. Potrivit acestuia, 32% din bugetul Ministerului Educaţiei, echivalentul a 28,5 miliarde de euro, este direcţionat către contul special care finanţează pensiile funcţionarilor publici.
”Ministerul Finanţelor tocmai a lansat o adevărată bombă”, a declarat economistul Maxime Sbaihi, de la Institut Montaigne. ”În mijlocul unei zile de proteste, Franţa află că o treime din bugetul alocat educaţiei naţionale nu ajunge, de fapt, în educaţie”, a adăugat acesta.
Situaţia este asemănătoare la Ministerul de Interne, care include şi poliţia naţională, unde cheltuielile aferente pensiilor reprezintă 30% din buget. La nivelul tuturor ministerelor franceze, ponderea medie este de aproximativ 13%.
Documentul evidenţiază şi o schimbare semnificativă a priorităţilor bugetare pe termen lung. Între 2000 şi 2023, cheltuielile totale cu pensiile au crescut cu 2,5 puncte procentuale din PIB, în timp ce cheltuielile pentru educaţie au scăzut cu 0,5 puncte procentuale din PIB.
”Povara cheltuielilor cu pensiile în bugetele ministerelor produce un efect de înlocuire: în fiecare minister, fondurile alocate pensiilor nu mai sunt disponibile pentru finanţarea serviciilor publice”, se arată în raport.
Presiunea este deosebit de mare în instituţiile cu numeroşi angajaţi, precum Ministerul Educaţiei, din cauza dezechilibrului demografic al sistemului de pensii al funcţionarilor. Pentru fiecare pensionar există numai 0,94 angajaţi care contribuie la sistem, comparativ cu 1,5 contributori pentru fiecare pensionar în sistemul general de bază al sectorului privat.
Fiecare minister achită contribuţii în calitate de angajator către fondul special de pensii, iar aceste contribuţii au crescut constant, pe măsură ce numărul pensionarilor s-a majorat şi efectivele angajaţilor publici s-au redus. Raportul evidenţiază astfel dificultatea tot mai mare a statului francez de a finanţa simultan obligaţiile de pensii şi serviciile publice curente.