Peste 50 de ţări au contactat SUA pentru a începe negocieri asupra taxelor vamale, a declarat consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, citat duminică de AFP şi Reuters, informează Agerpres.
Taxă de bază de 10%
Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri taxe vamale constând într-o taxă de bază de 10%, la care pentru zeci de ţări se adaugă taxe vamale suplimentare în funcţie de taxarea de către acestea a importurilor din SUA şi de excedentul lor comercial în relaţiile cu SUA. De exemplu, pentru produsele importate din ţările UE, taxele vamale percepute de SUA vor fi de 20%, iar pentru cele importate din China de 34%.
Pentru oţel, aluminiu, vehicule şi componente ale industriei auto, taxele vamale percepute de SUA sunt de 25%. Ordinul lui Trump prevede exceptarea mai multor categorii de produse de la aplicarea acestor taxe vamale, printre acestea numărându-se petrolul, gazul, alte materii prime şi semiconductorii. Pe lista cu noile taxe vamale percepute de SUA nu se regăsesc Rusia, Belarus, Cuba şi Coreea de Nord, ţări puternic sancţionate şi al căror comerţ cu SUA este redus.
Negocieri
Ţările care au propus negocieri „fac acest lucru întrucât înţeleg că vor suferi o bună parte din aceste taxe vamale”, a spus la postul ABC consilierul economic al Casei Albe. Acesta a negat teoria conform căreia Trump a impus taxele vamale pentru a prăbuşi pieţele financiare şi a determina astfel Rezerva Federală să reducă rata dobânzii, el contestând de asemenea teza că aceste noi taxe vamale vor penaliza în principal economia americană. „Nu cred că vom vedea un efect major asupra consumatorilor în Statele Unite”, a apreciat consilierul prezidenţial.
Accelerare a inflației
Dar majoritatea economiştilor se aşteaptă ca aceste noi taxe percepute produselor importate în SUA să provoace o accelerare a inflaţiei şi să diminueze consumul.
„Ar putea exista creşteri de preţuri”, a admis totuşi consilierul Kevin Hassett, el subliniind însă obiectivele pentru care au fost impuse aceste taxe vamale, respectiv „tratarea corectă a lucrătorilor” americani, protejarea lor în faţa concurenţei neloiale, diminuarea imensului deficit comercial al SUA şi reindustrializarea acestei ţări, care a pierdut numeroase capacităţi productive întrucât globalizarea şi liberalizarea comerţului internaţional au încurajat companiile să-şi delocalizeze producţia către ţări cu costuri mai reduse.
Editor : S.S.
