Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) anunţă, marţi, că, doar de la începutul lunii martie, s-au produs în România peste 600 de incendii, fiind afectate 1.500 de hectare. Sezonul în care focul poate scăpa uşor de sub control abia începe, avertizează pompierii.
”De la începutul lunii martie, în România, 610 incendii de vegetaţie au mistuit deja 1.500 de hectare. Sezonul în care focul poate scăpa uşor de sub control abia începe, iar pericolul creşte zi de zi, pe măsură ce temperaturile urcă şi precipitaţiile lipsesc”, au transmis, marţi, oficialii IGSU.
Aceştia precizează că un foc mic, aprins din neglijenţă, într-o clipă de neatenţie, cu vântul care se intensifică, iar vegetaţia uscată devine o flacără uriaşă care poate mistui hectare întregi şi ameninţa casele din jur.
”Nu vrem să pierdem vieţi. Nu vrem animale rănite sau moarte. Nu vrem terenuri sau case distruse. Vrem doar respect pentru natură şi pentru fiecare dintre noi.
Fii atent. Respectă regulile. Informează-te. TU poţi face diferenţa”, au mai transmis pompierii.
Legislaţia din România interzice arderea vegetaţiei uscate, a miriştilor şi a resturilor vegetale, iar nerespectarea acestor prevederi atrage sancţiuni severe.
Conform legislaţiei privind protecţia mediului şi prevenirea incendiilor: persoanele fizice care incendiază vegetaţie uscată pot fi sancţionate cu amenzi între 7.500 şi 15.000 lei, persoanele juridice pot primi amenzi cuprinse între 50.000 şi 100.000 lei.
De asemenea, arderea vegetaţiei în anumite zone protejate sau în condiţii care produc distrugeri semnificative poate constitui infracţiune, fiind sancţionată inclusiv cu răspundere penală.
În plus, fermierii care recurg la astfel de practici pot pierde subvenţiile agricole acordate prin APIA, deoarece arderea vegetaţiei este interzisă pe terenurile agricole care beneficiază de sprijin financiar.
Riscurile generate de incendiile de vegetaţie uscată:
1. Pericol pentru viaţa oamenilor
Incendiile se pot extinde rapid, mai ales în condiţii de vânt sau temperaturi ridicate, punând în pericol locuinţe, gospodării şi chiar viaţa cetăţenilor.
2. Distrugerea bunurilor şi a terenurilor agricole
Flăcările pot afecta culturi agricole, păşuni, terenuri forestiere şi infrastructura din apropiere.
3. Impact asupra mediului
Arderile distrug biodiversitatea, afectează fauna şi flora şi contribuie la poluarea aerului prin degajarea de fum şi particule nocive.
4. Blocarea sau perturbarea traficului
Fumul dens rezultat din incendii poate reduce vizibilitatea pe drumurile publice şi poate pune în pericol siguranţa rutieră.
5. Consumul de resurse ale serviciilor de urgenţă
Intervenţiile pentru stingerea incendiilor mobilizează un număr mare de pompieri şi autospeciale, afectând capacitatea de răspuns pentru alte situaţii de urgenţă.
