Peste jumătate dintre vârstnicii din mediul urban din România se confruntă cu singurătatea. Potrivit unui studiu recent, 3 din 5 seniori declară că se simt singuri, iar pentru un sfert dintre aceștia contactul social este aproape inexistent – unul din patru vorbește cu cel mult o persoană într-o lună, uneori chiar cu nimeni.
Studiul, realizat de Asociația Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor, arată că 3 din 5 seniori declară că se simt singuri, iar 1 din 7 resimte un grad ridicat de singurătate: 46% dintre respondenți spun că se simt singuri „adesea” și „uneori”, 30% că se simt excluși, iar 27% izolați.
Izolarea este agravată de problemele de sănătate: 1 din 5 seniori se confruntă cu probleme de sănătate, iar o treime dintre respondenți spun că nu beneficiază aproape deloc de ajutor din partea celor din jur.
Singuri de sărbători
Potrivit studiului citat, 286.000 de vârstnici din orașe își petrec petrec sărbătorile singuri. În ceea ce privește sprijinul pe care aceștia se pot baza, familia rămâne esențială: copiii sunt principala sursă de sprijin emoțional pentru seniori, însă 29% dintre ei nu îi au aproape, locuind fie în alt oraș, fie în altă țară, iar 8% nu au copii deloc.
Pentru a păstra totuși legăturile cu ceilalți, majoritatea vârstnicilor au început să folosească tehnologia. Patru din șase respondenți utilizează internetul, în special WhatsApp (86%), Facebook (78%) și YouTube (63%). Datele arata că cei care folosesc aceste platforme se declară mai sănătoși și mai puțin singuri.
Aproape 60% dintre vârstnici se declară deschiși să participe la programe și activități care le oferă sprijin și socializare.
Asistența socială, subfinanțată și birocratică
Iuliana Loredana Cristea, director coordonare asistență socială la DGASMB, susține că asistența socială este subfinanțată, motiv pentru care Direcțiile de Asistență Socială din țară se confruntă cu lipsă de personal.
„Nu vrea nimeni să lucreze pe 2.600 de lei”
„Cred că aici este vorba și despre interesul autorităților pentru acest subiect. În ceea ce ne privește pe noi, la asistența socială, obstacolul pe care îl întâmpinăm — pe lângă subfinanțare, pentru că cei mai puțini bani merg către asistența socială, noi suntem „Cenușăreasa” sistemului — este personalul.
Nu vrea nimeni să fie asistent social și să lucreze pe 2.600 de lei net. Atât ia un debutant. La fel și în cazul îngrijitoarelor — toată lumea pleacă în alte țări. De ce să lucreze aici pe 3.600 de lei? Sunt cifre care vin din statul meu de plată.
Sistemul este foarte birocratic. E greu pentru asistentul social să meargă pe teren și să facă efectiv muncă socială. El e un „șoricel de birou” care trebuie să întocmească rapoarte, evaluări, raportări. Nu vine nimeni spre această meserie”, a declarat aceasta în cadrul evenimentului de lansare a studiului.
Ilona Mândru, consilier în cadrul Ministerului Muncii, susține că problema lipsei de personal este discutată și la nivelul ministerului. „Sunt, totuși, destul de contrariată în privința acestei nevoi acute de personal. Asistenții sociali sunt pionii cei mai importanți în dezbaterea despre serviciile sociale”, a transmis aceasta.
Studiul a fost realizat în perioada 12 august – 9 septembrie, prin intermediul interviurilor telefonice (CATI), pe un eșantion de 500 de persoane, femei și bărbați de 65 de ani și peste, care trăiesc în mediul urban. Nivelul de încredere este de 95%. Studiul poate fi analizat AICI.
Editor : A.G.
